Cât costă viața unui urs. România își ucide animalele sălbatice prin derogări

Cea mai mare populație de urși din Uniunea Europeană, cea din România - unde se află în jur de 6.000 de animale - a devenit în ultimii ani obiectul unei afaceri de milioane de euro. Derogările prin care aproape 1.400 de urși au ajuns să fie vânați în ultimii șapte ani au fost date de miniștrii Mediului. Tanczos Barna, noul ministru de specialitate, a promovat în ultimii ani cu tărie vânătoarea în masă a acestor animale sălbatice.

Un vânător care vrea să aibă ca trofeu un urs brun din pădurile românești trebuie să plătească între 5.000 și 20.000 euro. Doar participarea la o partidă de vânătoare de urși costă peste o 1.000 de euro.

Deși vânătoarea urșilor este interzisă în România iar această specie este considerată monument al naturii, prin diverse inițiative legislative de derogare animalele ajung să fie împușcate în special în scop recreativ. Motivul? Numărul urșilor este prea mare.

De partea cealaltă, ecologiștii spun că numărul animalelor nu este atât de mare precum sunt cifrele raportate de cei care îi împușcă. Totul s-ar reduce la banii obținuți din afacerile de vânătoare, în opinia acestor asociații de mediu.

Masacrul, motivat sau nu

În ultimii șapte ani, în România a avut loc un adevărat masacru al urșilor. Din datele obținute în ultimul an de Europa Liberă de la Ministerul Mediului, au fost uciși prin derogări aproape 1.400 de exemplare de urs brun, specia caracteristică Europei.

Asta în condițiile în care numărul total al urșilor din spațiul comunitar este undeva între 14.000 și 18.000, iar cel din România este de 6.000. Numai în state precum Bulgaria, Slovenia, Finlanda sau Suedia se estimează că mai trăiesc peste o mie de astfel de mamifere. În Franța, Spania, Italia numărul lor este limitat la numai câteva zeci.

Mare parte din asociațiile pentru protecția mediului condamnă acest masacru al animalelor sălbatice. În schimb, autoritățile susțin că este nevoie de reducerea populației de urs brun, pentru a proteja oamenii și a reduce pierderile economice provocate de animalele sălbative care atacă ferme sau oameni.

În acest context, în disputa dintre autorități și organizațiile de protecția mediului, numărul exact de exemplare devine crucial. Numai că autoritățile publice nu știu exact câți urși trăiesc în România. Conform obligațiilor europene, Bucureștiul s-a angajat să protejeze 6.000 de urși. Însă organizațiile de vânătoare susțin că numărul lor ar fi crescut în urma reproducerii până la 10.000 și că un anumit număr de urși trebuie vânat anual.

Urs din Rerzevația ”Libearty” din Zărnești

”Estimările de populație în România se fac pe bază de urme. Că am găsit urme aici și înseamnă că sunt atâția urși. Așa ceva nu este corect. Ursul, așa cum reiese din studii serioase, este un animal care este foarte activ. Acum îl vezi aici, peste câteva ore e la câțiva kilometri distanță. Pentru a ști numărul urșilor cu adevărat serios, ar trebui microciparea lor”, ne explică Cristina Lapiș, cea care administrează Rezervația de urși ”Libearty” din Zărnești, județul Brașov.

Cum s-au împușcat urșii legal

De partea cealaltă, asociațiile care susțin vânătoarea acestor animale sălbatice mari au argumentul cazurilor în care urșii au atacat oameni și gospodării. Doi oameni au fost uciși și alți 50 au fost răniți, conform datelor oferite de Ministerul Mediului.

”Populația de urși a crescut foarte mult. Poate nu dă bine să susțin vânătoarea acestor animale, dar ursul nu e câine, să scapi cu o mușcătură. Dacă ursul te-a atacat, cu siguranță rămâi afectat fizic toata viață”, ne explică Remus, unul dintre cei care organizează astfel de partide de vânătoare în județul Prahova.

Dincolo de argumentele și probele celor două tabere - pro și contra vânătorii -, să vedem cum a fost posibil acest masacru al animalelor. Pe scurt, deși Legea Vânătorii interzice împușcarea acestor animale, regulile au fost evitate cu derogări aprobate de Ministerul Mediului. Dacă ne rezumăm doar la cele din ultimii șapte ani, acestea ar fi:

• În 2013, apare Ordinul nr. 2.187 al Ministerului Mediului, prin care se aproba „recoltarea” - altfel spus, vânătoarea unui număr maxim de 406 de urși. Din datele obținute de Europa Liberă, rezultă că în jur 350 de urși au fost uciși în urma acestui ordin, din cei 406 care se puteau împușca. Ministrul al Mediului era Rovana Plumb.
• În luna septembrie 2014, ministrul pe probleme de mediu de la acel moment, Attila Korodi, semnează și aprobă Ordinul nr. 1575/2014 privind aprobarea unor cote de reducere a populațiilor de urs. Se aprobă ca 473 de urși să fie vânați, iar 77 să fie relocați. Din cei 473 de urși pentru care Ministerul Mediului a dat voie să fie vânați, 420 au fost uciși.

Doi urși din Rezervația de urși ”Libearty”de la Zărnești

• În anul următor, tot în luna septembrie, este aprobat Ordinul nr. 1439/2015, prin care se aproba o cotă de vânătoare de 479 de exemplare pentru urși. Conform datelor puse la dispoziție de ministerul de resort, din această cifră au fost și vânați 421 de urși. Ministrul al Mediului era Grațiela Gavrilescu.
• Un ordin asemănător a fost pregătit și în 2016, dar în cele din urmă acesta nu a mai fost aprobat. Însă, peste un an apare Ordinul 1.169/2017, prin care au fost recoltate 111 exemplare de urs și au fost relocate 29 de exemplare de urs. Ministru de resort era tot Grațiela Gavrilescu.
• În baza Ordinului 724/2019 s-a dat undă verde pentru recoltarea a 130 de exemplare de urs și au fost vânați 115, conform rapoartelor ministerului. Din nou, ministru al Mediului era tot Grațiela Gavrilescu.

Ordinele date de miniștrii mediului au fost „în interesul sănătății și securității populației și în scopul prevenirii unor daune importante”, ni s-a explicat de la Ministerul Mediului, atunci când am întrebat despre motivarea unor ordine prin care s-au putut vâna și peste 400 de urși pe an.

Urși din Rezervația ”Libearty” din Zărnești

Situația din prezent

Reprezentanții organizațiilor care se luptă pentru protecția urșilor se tem că în acest an Ministerul Mediului va emite un nou ordin care să ducă la vânătoarea de urși.

„Capcana apare sub forma acestor cote de prevenție și pe fondul unei manipulări în masă a acestor vânători cu interes de trofeu. Atacuri ale urșilor au fost de când lumea și pământul, nu este ceva nou, însă s-au inflamat spiritele în mod artificial și exagerat și acum s-a ajuns la o situație istorică fără precedent în care specia urs este persecutată la maxim”, spune Gabriel Păun, activist Agent Green.

Asta pentru că ministru al Mediului în guvernul condus de Florin Cîțu a fost numit Tanczos Barna. Parlamentarul UDMR a susținut activ în ultimul deceniu creșterea numărului de urși care pot fi vânați.

Acesta a declarat până să ajungă ministru că numărul urșilor crește în fiecare an cu câteva sute sau chiar mii, „ajungând la peste 10.000 de exemplare în întreaga țară”.

„Am depășit demult numărul de urși pe care trebuie să-i protejăm ca un angajament față de UE și constatăm zi de zi că întâlnirile urs-om, fermier-urs, în care sunt distruse culturile, sunt din ce în ce mai mari”, a mai spus Tanzcos Barna.

Nu doar ministrul la Mediu a susținut public vânătoarea în masă a urșilor, ci și secretar general adjunct. Este vorba de Győző István Bárczi. El a mai fost secretar general sau secretar general adjunct în acest minister de la începutul lui 2014. Cât timp a ocupat aceste poziții, ministerul de resort a emis ordine prin care au fost vânați 800 de urși în perioada 2014-2016.

Un urs aduce un venit între 5.000 și 50.000 de euro celor care organizează o partidă de vânătoare

Ultima încercare de vânătoare legală a urșilor

Anul trecut, în luna septembrie, în timpul mandatului de ministru al lui Costel Alexe s-au mai dat ordine emise de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru a se permite vânătoarea de urs pe trei fondurile cinegetice din Harghita și pe unul din Argeș. Vânătoarea era permisă doar dacă era organizată și supravegheată de Asociația Vânătorilor Harghita Sud din județul Covasna. Aceste ordine au fost blocate în justiție de Federația pentru Protecția Animalelor și Mediului și animalele nu au mai fost vânate.

Însă, Asociația Vânătorilor Harghita Sud, organizație care ar fi avut de câștigat de pe urma vânătorii de urși este condusă - conform datelor din registrul ONG-urilor de la Ministerului Justiției - de către Arpad Sarkany, care este președintele asociației. Din conducere mai fac parte Adrian Dănuț Apostu, George Gabriel Rozorea, Janos Demeter și Lajos Sinka.

Arpad Sarkany, președintele CJ Harghita - Csaba Borboly și actualul ministru al mediului - Tanzcos Barna sunt printre cei care au susțin insistent și permanent creșterea cotelor de vânătoare, mai ales din 2016 când cotele de vânătoare pentru urși au fost diminuate de la peste 400 la puțin peste 100.

Dintre cei trei, Arpad Sarkany este cel care de câștigat financiar de pe urma vânătorii de urși. Pe lângă Asociația de Vânătoare Harghita Sud, acesta este administrator și acționar unic în societatea Abies Hunting din Covasna. Datele au fost obținute cu ajutorul platformei termene.ro.

Abies Hunting este compania cea mai mare din țară dacă se ține cont de obiectul principal de afaceri: ”vânătoare, capturarea cu capcane a vânatului și activități de servicii anexe vânătorii”.

Alte firme sau organizații care trăiesc din vânătoarea de urși sunt:

• Wild Hunting SRL, acționariatul este format din: Levente Kusztora - 90% și Szabolcs Kustztora - cu 10%. Pe site-ul societății sunt zeci de poze cu urși morți.
• Transilvanya Hunt deținută de Attila Kiss. Acesta este și coordonatorul Asociației de Vânători Cătrusa și susține într-o scrisoare trimisă Parlamentului că pierderea suferită de este 5 milioane de euro.
• ProLight Hunt din Oradea (https://romania-hunting.com/ro/), acționar este Florin Călin Gavriș.
• B&D Carpathian Hunting, firmă care îi are acționari pe Ioan Bănucu - cu 60% și pe Damian Drăgoiu - cu 40%.

Nu doar firmele câștigă, partidele de vânătoare pot fi organizate de administratorii fondurilor cinegetice care primesc dreptul de a vâna aceste animale. Cei mai norocoși sunt administratorii unor fonduri de vânătoare din județe ca Harghita, Covasna, Brașov, Prahova, Mureș, Bistrița sau Argeș.

Spre exemplu, pe 13 ianuarie, mai mulți administratori de fonduri cinegetice au fost primite de ministrul Mediului, iar în cadrul întâlnirii au solicitat și dreptul de a vâna urși, așa cum reiese din postările asociațiilor de vânătoarare.

Vânătoare de urși din România realizată în perioada în care se vânau sute de astfel de animale zi de zi, sursa foto: www.romanianhunting.ro/

Tanczos Barna a refuzat să precizeze dacă mai susține vânătoarea

Dacă din poziția de parlamentar și chiar și din cea de fermier, Tanczos Barna a susțint mereu legalizarea vânătorii de urs, Europa liberă l-a contactat pentru a preciza dacă mai susține această politică și din poziția de ministru.

Barna Tánczos, ministrul Mediului

Ministrul Mediului a refuzat să ne răspundă la apelurile telefonice legate. I-am trimis întrebările pe sms și l-am rugat să ne acorde câteva minute pentru a ne preciza dacă va promova politici pentru a permite împușcarea acestor animale sălbatice sau dacă se gândește la alte proiecte legate de populația de urși.

După ce i-am trimis întrebările, Tanczos Barna a ales să ne respingă următoarele apeluri și să refuze, cel puțin pentru moment, să ne răspundă la întrebări.

Câți bani aduce uciderea unui urs

Conform site-urilor de specialitate ale firmelor menționate mai sus și nu numai, doar participarea la o partidă de vânătoare costă între 1.000 și 1.500 de euro. „​Asta înseamnă să fie alături de alți și 2,3 și chiar și 20 de vânători care pornesc pe urmele unui urs. Poți să nu ai ocazia să tragi în urs, că un alt participant îl nimerește până să apuci să tragi”, ne explică glumeț George, unul dintre ghizi care organizează astfel de excursii.

Vânătorul care împușcă animalul are dreptul să-l ia ca trofeu, fapt ce implică plata unei alte taxe care variază între 4.500 și 8.000 de euro - preț stabilit în funcție greutate, vârstă și alte criterii.

Pe lângă aceste partide de vânătoare, sunt și persoane care aleg să plătească mult mai mult decât această taxă de 1.000 de euro pentru a avea privilegiul de a vâna singur un urs brun.„​Depinde de negociere, se poate plăti și 10.000 de euro și 50.000 de euro. Depinde de graba celui care vrea să vâneze sau de graba celui care vrea să organizeze partida de vânătoare”, ne mai explică ghidul.

Astfel spus, un urs vânat aduce în jur de 20.000 de euro, bani care provin din taxele de participare la o partidă de vânătoare și cazarea la o cabană, plus taxa de trofeu.

Argumentele pro-vânătoare

Printre cele mai importante motive pentru care asociațiile de vânători sau reprezentanți ai administrației locale sau centrale susțin uciderea urșilor sunt:

• Pun în pericol viața oamenilor, atacurile urșilor sunt destul de numeroase, acest lucru reiese numai din relatările din presă;
• Produc pierderi substanțiale fermelor agricole, iar despăgubirile acordate de stat pentru astfel de atacuri sunt mici;
• Un număr prea mare de urși ar distruge habitatul altor animale;
• Este susținut turismul prin atragerea în România a pasionaților de vânătoare;
• Oameni importanți ajung să cunoască România prin intermediul acestor acțiuni de recreere. Este arhicunoscută partidele de vânătoare de porc mistreț organizate de Ion Țiriac. Mai trebuie amintite de vizitele fostului Rege al Spaniei, Juan Carlos sau de cea a lui Donald Trump Jr., fiului cel mare al fostul președinte al SUA, Donald Trump.

Argumente anti-vânătoare

• Nu există un sistem sigur care să confirme care este numărul real al urșilor din România. Estimarea numărului de animale este făcută de asociațiile de vânători care au interesul să-i vâneze;
• Argumentul derogărilor de la lege este dată urgența de a limita numărul de urși din localități unde atacă oameni. Însă, mare parte din animale sunt ucise la câteva săptămâni după ce se dau derogările, pentru ca asociațiile și firmele să aibă timp să organizeze partidele de vânătoare. Nu este motivată, în realitate, urgența.
• Vânătorii ucid un animal la întâmplare, nu se fac partide de vânătoare ca să se ucidă animalele agresive care intră în localități.
• Nu e clar de ce, în condițiile în care numărul de urși din Europa este atât de redus, de ce România nu își asumă protecția unui număr mai mare de urși, iar dacă nu își permite, de ce nu îi exportă către statele interesate să-și (re)populeze pădurile
• Pentru încurajarea turismului, se pot organiza excursii de tip safari. E de presupus că mai mulți turiști vor dori să vadă urșii decât cei care își doresc să îi vâneze.

Soluțiile

Pentru ca urșii să nu mai pună în pericol viața oamenilor, Cristina Lapiș ne spune că vânătoarea este soluția cea mai proastă. „Sunt rezolvări ale problemei cum sunt cele din Canada, spre exemplu. Să se facă un gard de livezi acolo unde populația de urși este mare sau orice bariere de orice fel. Pentru că aceste animale s-ar opri la aceste livezi și nu ar mai avea nevoie să intre în localitate. Dar nu de soluții ducem lipsă, ci de dorința de a le aplica”, ne spune aceasta.

Nici măcar un urs agresiv, care intră într-un oraș, nu ar trebui ucis imediat în opinia specialiștei. „Un animal care a atacat pe cineva trebuie microcipat pentru a fi urmărit prin GPS, să fie urmărit unde merge, mai atacă sau nu. Poate fi relocat. Dacă însă continuă să fie agresiv și în aceste condiții, atunci poate se poate lua în calcul și vânătoarea”, ne mai spune Cristina Lapiș.

Observatorul de urși din Băile Tușnad a găsit soluția de a proteja animalele, dar și de a se scoate profit de pe urma lor. Organizează partide de fotografiat, filmat sau doar de admirat animalele. Szabolcs Mihaly, unul dintre cei doi specialiști care au avut această inițativă, se declară categoric în favoarea protejării animalelor: „Nu cred că vânătoarea este bună. Urșii nu atacă oamenii. Ei intră în orașe pentru că știu că acolo găsesc mâncare. Se pot face puncte în care urșilor să le fie lăsată mâncarea la marginea pădurii. Soluții sunt!”.