Gripă aviară în România: primele măsuri. Disputa UDMR-ANSVSA și avertismentul economiștilor

Vaccinarea păsărilor este una dintre modalitățile de prevenire a răspândirii gripei aviare.

După câteva luni în care a făcut ravagii în Europa, gripa aviară a ajuns și în România. Avem motive de îngrijorare?

Gripa aviară s-a confirmat într-o fermă de păsări din Ungheni/jud. Mureș, pe 6 mai. Focarul de la ferma cu 180 de mii de păsări a dus vineri la suspendarea de către Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a organizării şi desfăşurării comerţului ambulant cu păsări şi suspendarea activităţilor comerciale cu păsări vii. Suspendarea se va aplica la nivel național pe un termen de 30 de zile.

La nivelul focarului, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a luat măsuri de siguranță pentru a preveni răspândirea serotipului H5N8 al gripei aviare: păsările au fost eutanasiate, cadavrele lor au fost incinerate și întreaga facilitate va fi curățată și dezinfectată. Zona din jurul fermei este controlată și mișcarea este restricționată, pentru a reduce posibilitatea răspândirii virusului.

Pe 9 mai, a fost detectat un focar și într-o gospodărie din Cristuru-Secuiesc/ jud. Harghita. Conform anchetelor preliminare ANSVSA, este probabil ca păsările de acolo să fi provenit din ferma din Ungheni. Acolo s-a finalizat eutanasierea păsărilor și curățarea fermei, potrivit ANSVSA.

Organizația Mondială a Sănătății a declarat în martie că riscul transmiterii virusului la om este extrem de scăzut. În rarele cazuri în care oamenii sunt infectați cu această tulpină a gripei aviare letale păsărilor, cum s-a întâmplaat recent în Rusia, oamenii sunt ori asimptomatici, ori au simptome foarte ușoare.

Gripa aviară se transmite de la păsări infectate, adesea cele migratoare, către cele sănătoase, dar poate fi transmisă și prin echipament infectat. În majoritatea fermelor autorizate, măsurile de biosecuritate ar trebui să asigure că virusul nu se va transmite la oameni.

Gripa aviară a produs pagube și cetățenilor din Ucraina.

Reacția politică

UDMR și-a exprimat și public nemulțumirea față de măsurile luate de autorități în cazul gripei aviare. Deputatul UDMR Magyar Lóránd, specialist în activități agricole, s-a opus vehement măsurilor luate de Comitetului Național pentru Situații de Urgență, menționând într-un comunicat UDMR: „Considerăm că a fost luată o decizie pripită, care a adus pierderi financiare uriașe atât pentru intermediari, cât și pentru fermele de păsări și pentru fermele mici. UDMR militează pentru ridicarea măsurilor luate de către Comitetul Național pentru Situații de Urgență în toată țara și dorim revenirea la primele restricții, care sunt suficiente pentru eliminarea focarului.

Decizia CNSU în cazul gripei aviare a fost discutată și în ședința Coaliției de luni seara. UDMR a ridicat problema, criticând vehement modul în care a acționat CNSU, potrivit unor surse politice.

Subiectul a fost discutat aproape o oră. Cseke Attila l-a sunat pe șeful ANSVSA să îl întrebe ce s-a întâmplat, cum s-a ajuns în această situație. I-a cerut ca decizia CNSU să fie schimbată pentru că nu se poate opri comerțul cu păsări vii pe tot teritoriul țării. Am căzut de acord să fie izolate doar zonele cu probleme, nu toată țara”, au precizat sursele citate.

Europa Liberă a discutat cu Magyar Lóránd, deputatul UDMR în fruntea opoziției față de măsurile CNSU, despre mizele deciziei și impactul asupra industriei.

ANSVSA a venit cu recomandări către CNSU. Decizia inițială a ANSVSA este corectă, după părerea mea, și conformă cu Regulamentul European - a stabilit distrugerea păsărilor la ferma din Ungheni și crearea unei zone de protecție de 3km și o zonă de preotecție de 10km. La ședința Comisiei, unde au fost prezente toate Ministerele, s-a luat o altă decizie: suspendarea comerțului în întreaga țară. Asta nu afectează comerțul între ferme autorizare, stațiile de incubație și intermediari. Problema cea mai mare este că 20% din efectivul de păsări din România se găsesc în fermele populației, iar decizia pe ei îi afectează. Fermele de semi-subzistență încearcă să facă achiziții de pui de o zi și fără intermediar, adică direct de la ferme sau stațiile de incubație, nu reușesc acest lucru”, consideră Magyar.

În momentul de față, după datele deputatului UDMR, „se găsesc la stațiile de incubație peste 200 de mii de ouă pregătite pentru a fi pui de o zi. În prima fază, stațiile sau fermele respective au o pierdere enormă, plus populația va fi afectată - 20% din efectivul de păsări este posibil să dispară.”

Simt că ANSVSA și-a schimbat abordarea în urma convorbirilor cu UDMR

Conform deputatului UDMR, aceștia au discutat cu reprezentanții ANSVSA posibilitatea scurtării perioadei de suspendare de la 30 la 10 zile, în caz că nu mai sunt depistate alte focare. „​Simt că ANSVSA și-a schimbat abordarea în urma convorbirilor cu UDMR. ANSVSA are o comunicare deficitară, așa cum a fost și în cazul pestei porcine. Sunt suspiciuni în momentul de față că mai există focare în Satu Mare, Harghita, Suceava și Hunedoara. Nimeni nu vorbește despre acest lucru”, a punctat deputatul Magyar Lóránd.

Răspunsul ANSVSA

ANSVSA, de când a avut confirmarea într-un buletin de analiză a virusului H5N8 în localitatea Ungheni, a activat unitatea operațională centrală pentru a combate focarul de gripă aviară. ANSVSA a propus Centrului Național de Combatere a Bolilor adoptarea unor măsuri imediate”, declară președintele ANSVSA, dr. Robert Chioveanu.

În județul Mureș au mai fost depistate două focare secundare, pentru că acele păsări au fost la un intermediar care le-a dus în alte localități. S-a securizat imediat zona, pentru a înceta răspândirea virusului. La fel au fost demarate măsuri și în Cristuru-Secuiesc. S-au făcut informări către locuitori, veterinari și autorități în zonă.”

Șeful ANSVSA nu neagă impactul economic al acestor măsuri de restricție, dar consideră că e mai important ca acestea să fie urmate, decât să se riște răspândirea gripei. „La nivelul unei ferme, când se întâmplă să fie detectată prezența virusului, dacă acele ferme iau măsurile de restricție impuse încât să poată elimina sursele de infecție, în maxim 30 de zile se pot întoarce la activitatea anterioară”, menționează dr. Chioveanu.

Da, restricțiile din zonă vor afecta importurile și exporturile intracomunitare”, precizează acesta.

Președintele ANSVSA neagă că ar fi fost abordat de către UDMR sau că ar fi negociat cu aceștia. „Pe noi, ca Autoritate, ne interesează în primul rând să stingem focarul de gripă aviară”, spune dr. Chioveanu, „pentru ca virusul să nu se răspândească datorită neglijenței comercianților ambulanți, a intermediarilor care nu au certificat starea de sănătate a animalelor. Măsurile dispuse sunt în conformitate cu legile europene.

Dr. Chioveanu a răspuns și acuzațiilor deputatului Magyar Lóránd, care spune că ANSVSA ar avea o comunicare deficitară: „Acuzațiile sunt simple supoziții. Am dat comunicate de presă continuu pe site-ul nostru, am informat posturile de televiziune și am comunicat măsurile dispuse la televiziuni.

Avem nevoie de sprijinul fermierilor și al cetățenilor”, punctează președintele ANSVSA. „Căutăm ca cetățenii să fie informați despre măsurile de biosecuritate și să anunțe imediat serviciile veterinare în momentul în care se află despre mortalități la păsări. Cerem tuturor să respecte măsurile dispuse de autorități, pentru a împiedica răspândirea acestei boli.”

Impactul economic

„​Orice gripă crează perturbații în funcțiunea economică a firmelor. În această perioadă, în mediul rural, oamenii cumpără pui de la crescătorii și ferme specializate. Dacă se depistează un focar în aceste firme, ele înregistrează pierderi interne în urma eutanasierii și închiderea circuitelor economice”, conform conf. Univ. dr. Dan Chirleșan.

„​Frica populației de a consuma produse contaminate este diferită între mediul urban și cel rural”, punctează dr. Chirleșan.

„​În mediile unde sărăcia încă este pregnantă, oamenii se debarasează cu greu de avuția lor. Chiar dacă au un animal infectat, mulți preferă să il ascundă de controalele sanitare, sperând că se va însănătoși. În mediul urban, majoritatea consumatorilor cumpără de la lanțuri care beneficiază de produse din surse sigure din punct de vedere sanitar. Fermele care nu au probleme cu gripa aviară vor avea oportunitatea să crească prețurile.

Lanțurile mari de magazine nu își permit să pună pe rafturi produse din surse nesigure. Riscurile cele mai mari rămân așadar în mediul rural, unde micii crescători rămân o sursă principală pentru consumatori.

Eliminarea unor rațe suspectate a fi infectate. Crimeea, decembrie 2020.

Perspectiva unui crescător

Cătălin Mihalache este managerul fermei autorizate Fermador din județul Iași, care produce carne de pui. Acesta spune că focarele din Mureș și Harghita nu le afectează dramatic activitatea - ca fermă autorizată în afara razei focarului care nu se ocupă cu comerțul de păsări vii, activitatea lor nu este foarte perturbată.

„​La noi nu este încă nevoie să omorâm păsările”, punctează Cătălin Mihalache. „​Dacă suspendarea activităților comcerciale cu păsări vii se va prelungi peste 30 de zile, ne vom regândi programul. Comerțul cu păsări vii nu este însă apanajul firmelor industriale mari, ci al micilor crescători. Ei sunt cei care cresc păsări pentru a le vinde vii populației.”

„​Nemaiputând să crească pui vii, comercianții mici neautorizați vor încerca probabil să îi ducă la un abator autorizat. Se va crește producția peste nivelurile programate deja de abatoare. Prețul cărnii nu poate merge decât în jos”, conform lui Mihalache.

„​Pericolul pentru industrie este uriaș în cazul focarelor de gripă aviară, așa că menținem permanent garda sus. Măsurile de biosecuritate ale ANSVSA trebuie respectate - nicio măsură nu e prea dură”, spune Cătălin Mihalache.

Gripa aviară, o problemă la nivel european

La sfârșitul anului trecut, s-a observat creșterea incidenței gripei aviare în Europa - s-au depistat peste 1.000 de focare în 25 de state membre între decembrie și februarie. Focarele au cauzat sincope nu doar în comerțul de păsări vii, ci și în comerțul de carne, ouă și foie gras.

S-au observat cazuri în Franța, Germania, Polonia, Olanda, Marea Britanie, Belgia, Danemarca, Irlanda, Suedia, Lituania, Croația și Slovenia. În Suedia, cel mai mare producător de ouă din țară a fost nevoit să sacrifice 1,3 milioane de pui.

În urma focarelor de gripă aviară, au fost sacrificate milioane de păsări în întreaga Europă. La nivel european, pierderile economice cauzate de evoluția gripei aviare sunt foarte mari, în special în Polonia, țara care produce o cincime din carnea de pasăre din UE. Polonezii au fost nevoiți să sacrifice milioane de pui și găini pentru a încerca să prevină răspândirea virusului, ceea ce a dus în ianuarie la creșterea prețului ouălor cu 20%. Autoritățile poloneze au dat vina pe densitatea prea mare din fermele de păsări.

Polonia va sacrifica peste 6 milioane de păsări ca măsură preventivă. Se vehiculează și cel mai rău scenariu, în care 100 de milioane de păsări for fi eutanasiate.

„​În Polonia, se observă impactul micro și macro-economic. Micșorându-se producția de ouă, a crescut prețul, este efectul direct. Cred că asta s-ar putea întâmpla și la noi dacă focarele depistate în Mureș și Harghita nu vor fi ținute sub control”, consideră Dr. Chirleșan.

În multe țări sunt eutanasiate nu doar păsările dintr-un focar, ci și multe altele din jur, preventiv. Aceste acțiuni au stârnit controverse în Franța la începutul acestui an, unde mulți s-au împotrivit măsurii - pe care nu o consideră necesară, în timp ce alții au considerat că eutanasierile nu se întâmplă destul de rapid.

Între 2 ianuarie 2021 și 8 mai, au fost înregistrate 1.096 de focare de gripă aviară a păsărilor de curte în UE și 1.446 de focare între păsările sălbatice.

Cazuri de gripă aviară în UE, în păsări de curte, între 2 ianuarie 2021 și 8 mai 2021.

Epidemia din 2006

În ianuarie 2005, s-a observat declanșarea epidemiei de gripă aviară în Vietnam, care s-a răspândit în câteva luni în Asia de Sud-Est. În august, gripa aviară s-a găsit în vestul Rusiei, fiind semnalată pentru prima dată în Europa.

Reprezentanții ONU au declarat la finele acelui an că virusul avea potențialul de a ucide între 5 și 150 de milioane de oameni, din moment ce se răspândise între păsările migratoare. În 2006 și 2007, virusul s-a răspândit rapid în restul Asiei, Africii și Europei.

În 2005, s-au înregistrat 25 de focare de gripă aviară H5N1 între păsările de curte din țara noastră, dar nicio altă țară europeană. În prima jumătate a anului 2006, în timpul epidemiei de gripă aviară, s-au înregistrat alte 172 de focare între păsările de curte din România. În restul Europei, s-a remarcat o creștere imensă în cazul gripei între păsările sălbatice, dar foarte puține între păsările de curte: epidemia în ferme s-a remarcat în special în România și Ungaria.

Epidemia de gripă aviară a înăsprit măsurile de biosecuritate în industriile care se ocupă cu exploatarea păsărilor. Au fost introduse vaccinuri, controale mai aspre, și s-au întărit normele de igienă.

A contribuit: Cristian Andrei.