După summitul informal UE din 9 mai de la Sibiu, urmează unul în iunie, după alegerile europene, la Bruxelles, care va marca sfârșitul președinției românești. Întâlnirea de la Sibiu, fără Theresa May, a fost un summit pur informal, care s-a încheiat fără vreo concluzie reală și fără vreun impact. Corespondentul Europei Libere Dan Alexe l-a întrebat pe Dacian Cioloș, liderul PLUS, care a format împreună cu USR Alianța 2020, la ce mai folosește președinția Consiliului Uniunii Europene, dacă până și România - în condițiile de nepregătire ale actualei conduceri - o poate exercita?
Dacian Cioloș: Consiliul Uniunii Europene acționează indiferent de cine asumă președinția, pentru că este parte dintr-un proces decizional, împreună cu Parlamentul European și cu Comisia Europeană. În funcție de statul membru care asumă președinția, se iau decizii mai mult sau mai puțin importante care pot fi finalizate sau nu. Ăsta a fost și cazul României. Dacă ne uităm la aspecte mai tehnice, dar care au importanța lor, s-au închis câteva zeci de dosare pe durata președinției României, pentru că echipa de la reprezentanța română din Bruxelles a lucrat, aș zice, relativ bine, comparând cu alte state membre. Din păcate, n-au fost finalizate dosare cu conținut politic, sau la nivel politic, tocmai datorită faptului că guvernul României, pe perioada președinției a avut o credibilitate redusă la nivel european. Guvernul n-a fost pregătit, n-a avut o viziune clară despre ceea ce vrea de la aceste dosare, nu le-a pregătit împreună cu alte state membre si atunci deciziile au fost lente sau au fost amânate pentru următoarele președinții.
Europa Liberă: Care e stadiul negocierilor PLUS/USR cu Emmanuel Macron si Guy Verhofstadt pentru a forma un grup parlamentar?
Dacian Cioloș: Negocierile nu sunt doar cu Macron și Verhofstadt. Avem discuții și cu alte forțe care vor să constituie un grup politic nou. Insist pe acest lucru: e vorba de un grup politic nou, care va include o mare parte a partidelor care acum sunt în ALDE. Vor fi însă și alte partide noi, care n-au fost până acum în Parlamentul European, cum e și cazul nostru, și probabil (o să vedem în zilele următoare) partide care se vor alătura acestui grup politic nou venind din alte familii politice. Trăim o perioadă de remodelare, de redesenare a grupărilor politice din Parlamentul European. Se modifică și contextul politic actual. Vedem că bătălia mare în viitorul Parlament European se va da între forțele politice care doresc o evoluție a UE, valorificând crizele prin care UE a trecut, trăgând învățăminte din aceste crize și întărindu-se, și alte forțe politice care profită de aceste crize pentru a slăbi procesul decizional la nivel european și a-l readuce la nivel național, printr-o abordare populistă.
Europa Liberă: În ce măsură credeți că electoratul de bază al PLUS (că n-am să vă întreb de USR) se identifică cu valorile proeuropene ale lui Macron și în ce măsură cu valorile liberale ale lui Verhofstadt?
Dacian Cioloș: Noi nu ne identificăm cu toate valorile proeuropene ale lui Emmanuel Macron, sau mai precis nu ne identificăm cu toate ideile lui proeuropene. E un lucru pe care i l-am spus, vorbind despre acea Europă concentrică a lui, structurată pe un mod de funcționare ierarhic. Aceea nu este, din punctul nostru de vedere, o idee bună. Putem avea o acțiune concertată a unui grup de stat membre, cum o vrea el, însă doar ca o acțiune temporară, pentru a iniția procese politice noi la nivel european, dar trebuie să insistăm în același timp pe un mod de organizare si de funcționare a Uniunii Europene care să fie unitar si care să ofere aceleași șanse și oportunități tuturor statelor membre. Și, mai ales, să evităm apariția sau adâncirea unor falii între est și vest pornind de la o premisă care ar sugera că în unele cazuri anumite țări din Europa de vest pot fi mai avansate decât cele din est și că atunci ar fi justificată o acțiune separată. I-am spus lui Emmanuel Macron că e în interesul tuturor să construim Europa asta a viitorului trecând peste faliile care au fost întreținute de Zidul Berlinului și de Războiul Rece și care n-au fost depășite după extinderea UE spre est.
Europa Liberă: Am pomenit dimensiunea liberală. Verhofstadt și ALDE al său cu care vreți să negociați sunt liberali. Credeți că liberalismul ca doctrină e bine înțeles în România?
Dacian Cioloș: Noi, la PLUS, promovăm un liberalism etic, care deschide o dimensiune importantă pentru partea socială, care respectă inițiativa privată și drepturile și libertățile individuale. Noi în felul acesta vedem liberalismul viitorului, nu ca pe o abordare ideologică exclusivistă, ci ca una care pune în centru individul, cu capacitatea acestuia de a-și exprima libertatea si de a-și pune în valoare creativitatea. Totul însă pornind de la observația că acțiunea noastră este una inserată în societate, nu una izolată. Eficiența acțiunii individuale crește atunci când acționăm colectiv sau în comunitatea în care trăim. Nu credem într-un liberalism excesiv și unilateral.
Europa Liberă: În România unii v-ar taxa, pentru ce spuneți, ca fiind de stânga. Vă considerați de stânga? Credeți că etichetele dreapta-stânga mai au vreun sens in Romania de azi?
Dacian Cioloș: Nu, exact cum vă explicam, nu cred că ideologiile acestea bazate pe un mod de funcționare a societății și a economiei de acum câteva secole mai sunt adaptate. Tocmai de-asta, vorbim în primul rând despre o observare a realității curente și de nevoia de a găsi soluții.
Europa Liberă: Ultima estimare a rezultatelor alegerilor din 26 mai realizată de Parlamentul European vă atribuie aproape 18% si 6 locuri din 32, câte îi revin României. Care e cel mai optimist scor pe care vă așteptați să-l obțină Alianța?
Dacian Cioloș: În mod foarte realist, noi ne așteptăm la 6 până la 8 locuri din 32. Rezultatul final va depinde foarte mult de capacitatea de mobilizare a celor la care au ajuns ideile noastre. Până la alegeri vom fi permanent pe teren, pentru că doar prin discuțiile cu oamenii îi vom putea determina să meargă la vot. În mod realist, cam așa văd rezultatul final: între 6 și 8 mandate pentru USR/PLUS. Dacă va fi o mobilizare foarte bună la vot, nu cred că am putea obține mai puțin de 6 mandate.