Atunci când viitoarele rachete spațiale făcute de Blue Origin, compania miliardarului Jeff Bezos, se vor întoarce din călătorie, vor ateriza pe platformele marine produse pe șantierul Damen de la Mangalia, județul Constanța.
Însă, pentru cele câteva sute de muncitori implicați direct în construcția platformelor pentru Blue Origin, acest succes profesional remarcabil e posibil să aibă un gust amar. Inaugurarea s-au putea să îi găsescă în șomaj tehnic sau pe alte șantiere.
Ce s-a întâmplat?
De luna viitoare, odată cu terminarea celor două contracte pe care le mai are în derulare, compania olandeză Damen se retrage de la conducerea șantierului naval, pe care îl deține împreună cu statul român.
Anunțul a fost făcut încă din luna august 2023 și, nici după șapte luni, principalul acționar - Ministerul Economiei - nu a venit cu o soluție.
Marile necunoscute sunt soarta celor 1.490 de angajați ai șantierului de la Mangalia și ce se va întâmpla cu întreținerea sa și cu producția.
Conform informațiilor obținute de Europa Liberă de la conducerea Damen Shipyard, aceasta din urmă estimează costuri de lunare de cinci milioane de euro pentru salarii și cheltuieli de funcționare.
Scurt istoric al unei relații complicate
În 2018, Damen Shipyard Group din Olanda, care deține și șantierul naval din Galați, prelua 51% din acțiunile Daewoo Mangalia Heavy Industries.
Fostul proprietar, compania sud-coreeană Daewoo - mai cunoscută pe piața românească pentru automobilele produse la Craiova - lăsa în urmă datorii de 730 de milioane de euro.
Soluția găsită atunci pentru revitalizarea șantierului din Mangalia a fost ca Damen să-și asume datoriile și să cedeze două procente statului român, care era acționar la Șantierul Mangalia prin intermediul Șantierului Naval 2 Mai, controlat de Ministerul Economiei. În schimb, statul român renunța la dreptul de preempțiune.
Olandezii primeau dreptul de a decide cum să conducă afacerea, deși rămâneau cu 49% din acțiuni. Se angajau să preia integral și datoria față de Daewoo.
Pe baza acestui parteneriat cu statul român, Damen a furnizat finanţare, know-how, resurse specializate, precum şi clienţi şi contracte în vederea transformării şantierului din Mangalia într-unul competitiv pe piaţa europeană.
Problemele au apărut în iunie 2023, odată cu adoptarea de către Guvern a ordonanței de urgență care schimba regulile privind modul de conducere a companiilor la care statul era acționar majoritar. Până atunci, trebuia să numească pe baze profesionale conducerea, cu excepția unor companii de interes național, printre care se număra și Damen Shipyard Mangalia, care își numeau singure conducerile.
Potrivit noii ordonanțe, urma ca statul român, mai precis Guvernul, să-i numească și pe șefii Șantierului Naval Mangalia.
Modificarea venea la numai două luni după ce Marinela Voivozeanu, lidera organizaţiei de femei a PSD Călăraşi, manager la Biblioteca Județeană Alexandru Odobescu din localitate, fusese numită în fruntea conducerii Șantierului Naval 2 Mai, prin intermediul căruia statul controla șantierul Damen. A urmat un scandal în presă, în care Marinela Voivozeanu era acuzată că nu are pregătirea necesară pentru o asemenea funcție. De altfel, femeia nici nu a apucat să preia postul și a ajuns consilier la Primăria Călărași.
„Am refuzat această numire, nu am fost nicio secundă în șantier”, a declarat Marinela Voivozeanu pentru Europa Liberă.
În august 2023, Damen susținea că noua lege a anulat cadrul juridic în baza căruia funcţiona asocierea cu statul român în ceea ce priveşte șantierul din Mangalia.
„Cadrul juridic care se aplică în prezent încalcă condiţiile oferite, agreate şi garantate în favoarea Damen de către statul român şi structurile sale în 2018, invalidând complet principiile care au stat la baza deciziei Damen de a investi în şantierul din Mangalia”, se arată în comunicatul de presă transmis de Damen.
Îți mai recomandăm Damen renunță la administrarea Șantierului Mangalia, unde este asociat cu statul românCompania olandeză a mai spus atunci că schimbarea legii venea după mai bine de trei ani de la alte blocaje în procesul decizional, timp în care nu a primit niciun alt tip de ajutor, implicare sau finanţare din partea statului român.
Drept urmare, în lipsa unei soluții, Damen anunța atunci că se retrage în 2024 de la conducerea șantierului sau cerea să-i fie redate cele două procente oferite anterior statului român.
Șapte luni mai târziu, situația este critică: Damen nu și-a schimbat opțiunea, statul român nu a făcut ceva concret, iar cei 1.490 de angajați vorbesc tot mai des de șomaj tehnic.
Discuții în ultimul ceas
Reprezentanții salariaților de la Damen i-au transmis primul-ministrului Marcel Ciolacu o scrisoare deschisă, pe 7 martie 2024, în care cereau o întrevedere pentru găsirea unor soluții.
„Scopul este să ne comunicați informații despre modalitatea de administrare a șantierului în eventualitatea retragerii partenerului străin, având în vedere notificările privind încetarea contractului de asociere și cererea de despăgubire transmise de către Damen Holding BV”, se arată în documentul transmis de Sindicatul Liber Navalistul.
Angajații se arată interesați și de viziunea generală a acționarului majoritar, adică Ministerul Economiei, cu privire la misiunea și obiectivele societății.
„Mâine (marți, 19 martie n.r.), ministrul Radu Oprea (ministrul Economiei, n.r.) se întâlnește cu reprezentanții sindicatului Navalistul. Săptămâna trecută s-a văzut cu directoratul (Damen, n.r.). Se caută soluții”, a transmis pentru Europa Liberă purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin.
Îți mai recomandăm Cazul Damen | Legătura dintre o decizie a justiției române și reținerea olandezilor față de intrarea României în SchengenDar sindicaliștii spun că au avut deja 20-30 de discuții cu ministrul Radu Oprea, personal sau prin mesaje, fără vreun rezultat.
„Ministrul ne-a spus că e preocupat de situație și are întâlniri cu reprezentanții Damen. Am întrebat, în situația în care Damen pleacă, cine va administra acest șantier și ce vom face începând cu luna mai, când nu vom mai avea de muncă, și ne-a răspuns că are aceeași preocupare” a declarat președintele Sindicatului Liber Navalistul, Laurențiu Gobeajă, pentru Europa Liberă.
„Numai că oamenii au nevoie de ceva concret, vor să vadă că vin la muncă și au ceva de făcut”, a completat Laurențiu Gobeajă.
Șomaj tehnic - 800 de angajați în primă fază
„Situația este critică, nu vom mai avea de muncă: cele două proiecte aflate în prezent în executare vor fi finalizate luna viitoare (aprilie, n.r.), iar alte proiecte sunt doar la stadiul de potențiale: nu pot fi contractate pentru că societatea are dificultăți financiare”, a mai spus liderul sindical.
Conform acestuia, fiecare departament a făcut o analiză cu volumul de muncă în perioada următoare și a pregătit liste cu salariații care vor intra în șomaj tehnic.
„Am avut ședință cu conducerea și ne-au spus că, începând cu aprilie, 800 de angajați nu vor mai avea de muncă, iar în perioada mai-decembrie numărul lor va crește la 1.200 de salariați”, a adăugat Gobeajă.
Potrivit acestuia, mai puțin de 300 de angajați vor rămâne să lucreze la șantierul din Mangalia. Ei se vor ocupa doar de reparații sau de munca de birou.
Ultimele comenzi pe care șantierul naval din Constanța trebuie să le livreze luna viitoare sunt platforma de recuperare a rachetelor Blue Origin și o instalație de transmisie folosită pentru morile de vânt amplasate pe mare.
Îți mai recomandăm Cursa către stele a miliardarilor. Cum ar putea fi afectat Pământul de turismul spațialEuropa Liberă i-a întrebat pe reprezentanții companiei private ce va face Damen după încetarea ultimului proiect de construcție navală și dacă există o dată preconizată de la care angajații ar putea intra în șomaj tehnic.
„La acest moment, Damen Group nu are nicio informație de comunicat”, a fost răspunsul transmis pentru Europa Liberă.
Conform ultimei declarații financiare, Damen Shipyard Mangalia a încheiat anul 2021 cu o cifră de afaceri de 552 milioane lei și pierderi de 78 milioane de lei.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.