UPDATE În ședința colaiției de joi, 4 iulie, PSD și PNL au convenit să organizeze alegerile astfel:
- 24 noiembrie - alegeri prezidențiale, primul tur
- 1 decembrie - alegeri parlamentare
- 8 decembrie - alegeri prezidențiale, al doilea tur
ANALIZA INIȚIALĂ Înainte de orice calcule politice, să vedem ce variante au pe masă PSD și PNL pentru a decide când să organizeze alegerile prezidențiale și parlamentare, după disputa majoră legată de calendarul deja stabilit în martie, care acum nu mai este valabil.
Mai întâi, iată ce spune legea.
Art. 63 din Constituția României
(2) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.
(3) Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.
Deoarece mandatul actualilor parlamentari expiră pe 21 decembrie, alegerile parlamentare pot fi organizate cel mai devreme pe 1 decembrie, astfel încât noii aleși să fie învestiți în cel mult 20 de zile.
Numai că 1 decembrie este Ziua Națională a României, zi de sărbătoare. Oamenii sunt liberi, pleacă în minivacanțe, se gândesc la fasole cu ciolan, la parade militare și la petreceri. Greu de crezut că 1 decembrie e o dată înțeleaptă pentru orice tip de alegeri.
Singurele variante care se încadrează perfect în calendar sunt 8 și 15 decembrie.
Firește, alegerile pentru deputați și senatori pot fi organizate oricând, în termen de trei luni de la expirarea mandatului actualilor aleși, dar nu există nicio justificare pentru o amânare după sărbătorile de iarnă.
În cazul alegerii președintelui, până acum legea era mai restrictivă. Alegerile trebuiau organizate cu cel mult o lună înainte. Mandatul șefului statului expiră tot pe 21 decembrie. Așadar, alegeri la termen înseamnă scrutin prezidențial în noiembrie. Legea modificată la propunerea UDMR și votată în martie spune însă că alegerile pot fi organizate cu cel mult trei luni înainte de expirarea mandatului. Modificarea face astfel posibilă derularea scrutinului în septembrie și nu numai – practic în orice lună de toamnă și în primele două săptămâni din decembrie.
Așadar, în cazul alegerilor prezidențiale, combinațiile sunt mai multe.
De reținut că nu mai este posibilă organizarea primului tur al prezidențialelor pe 15 septembrie și a celui de-al doilea pe 29 septembrie, pentru că a expirat termenul legal de 90 de zile pentru stabilirea datei alegerilor prin hotărâre de guvern.
În schimb, încă mai e timp pentru toate celelalte combinații:
- 22 septembrie cu 6 octombrie
- 29 septembrie cu 13 octombrie
- 6 octombrie cu 20 octombrie
- 13 octombrie cu 27 octombrie
- 20 octombrie cu 3 noiembrie
- 3 noiembrie cu 17 noiembrie
- 10 noiembrie cu 24 noiembrie
- 17 noiembrie cu 1 decembrie (Ziua Națională)
- 24 noiembrie cu 8 decembrie (comasate cu parlamentarele)
Și tot așa. Cel mai târziu, al doilea tur al prezidențialelor ar putea fi pe 15 decembrie.
Ce au propus partidele
Ludovic Orban, președinte Forța Dreptei
Forța Dreptei
Primul tur al alegerilor prezidențiale comasat cu alegerile parlamentare – pe 1 decembrie (Ziua Națională) sau 8 decembrie
Al doilea tur al prezidențialelor – pe 15 sau 22 decembrie (mandatul lui Klaus Iohannis expiră pe 21 decembrie)
Nu vrea organizarea turului doi al prezidențialelor odată cu parlamentarele.
Dacian Cioloș, fondator REPER
REPER
Alegeri la termen, în noiembrie.
USR
Alegeri la termen, în noiembrie.
AUR
Alegeri în septembrie, cum fusese stabilit.
Kelemen Hunor, președinte UDMR
UDMR
Alegeri prezidențiale în octombrie sau pe 24 noiembrie primul tur, pe 30 noiembrie alegerile parlamentare, iar pe 8 decembrie turul doi al alegerilor prezidenţiale.
SOS România
Alegeri prezidențiale pe 10 noiembrie, primul tur, şi 24 noiembrie, turul al doilea, iar alegerile parlamentare să fie organizate pe 8 decembrie.
PUSL
Alegeri prezidențiale în septembrie, cum fusese stabilit.
Nicolae Ciucă, președintele PNL
PNL
Alegeri la termen, în noiembrie, e varianta de principiu. Dar sunt liberali care s-au pronunțat pentru organizarea turului doi al prezidențialelor odată cu parlamentarele, pe 8 decembrie.
Câte partide, tot atâtea viziuni. Coaliția PSD - PNL, care se va reuni joi, 4 iulie, are deci pe masă toate variantele posibile. Nu se poate spune că vreuna a întrunit majoritate.
Ceea ce demonstrează că disputa nu s-a tranșat deloc odată cu aceste consultări ale premierului și că tot la masa coaliției va trebui luată o decizie.
Iar următorul măr al discordiei care se prefigurează este dacă turul doi al prezidențialelor să fie comasat ori ba cu alegerile parlamentare, pe 8 decembrie, cum par să vrea unii liberali.
Pe cine avantajează comasarea turului doi al prezidențialelor cu parlamentarele
Mai mulți liberali s-au exprimat zilele acestea pentru varianta comasării turului doi al prezidențialelor cu alegerile parlamentare.
Alina Gorghiu, ministrul PNL al Justiției, a declarat că varianta comasării turul doi al alegerilor prezidențiale cu parlamentarele ar fi bună. A precizat, la Digi24, că e opinia sa, nu a partidului.
Informațiile pe surse din interiorul PSD ne spun însă că social-democrații resping propunerea pentru că sunt total dezavantajați. Iată de ce:
La alegerile prezidențiale din ultimii 20 de ani, prezența a fost mult mai mare decât la alegerile parlamentare și au câștigat numai candidații de dreapta.
Comasarea celor două scrutinuri ar duce la o prezență mai mare inclusiv pentru parlamentare, care se traduce în mai mulți alegători de dreapta la urne.
PSD nu este avantajat de o prezență mare la parlamentare. Social-democrații obțin scoruri foarte bune când prezența e undeva la 30%. Ei nu au niciun motiv să accepte alegeri comasate care să crească participarea alegătorilor la parlamentare.
În schimb, PNL ar fi avantajat de comasarea celor două tipuri de alegeri. Ar putea obține un scor mai bun la parlamentare, dat fiind că la prezidențiale electoratul de dreapta e mai numeros. Totuși, și pentru liberali e un joc cu două tăișuri.
Partidele care nu vor avea candidați la prezidențiale în turul doi vor fi clar dezavantajate de comasarea alegerilor.
Așa că, dacă Nicolae Ciucă nu va intra în turul doi al prezidențialelor, nici liberalii nu ar profita la maximum de organizarea simultan a parlamentarelor cu prezidențialele.
De ce ezită Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă să-și anunțe candidatura
Dincolo de data alegerilor și de comasarea lor, calcule complicate se fac în culisele celor două partide de guvernare – PSD și PNL.
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, nu poate evita o candidatură la prezidențiale, spun surse social-democrate.
Spre deosebire de alegerile prezidențiale precedente, unde primii doi clasați dintre candidații la prezidențiale puteau fi intuiți destul de ușor, acum este un joc mult mai complex.
Deși sunt liderii celor mai mari partide din România, nici Marcel Ciolacu, nici Nicolae Ciucă nu stau strălucit în clasament. Îi încurcă posibila intrare în cursă a secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană, dar și proaspăt anunțata candidatură a Elenei Lasconi, noul președinte al USR.
Liderul PNL, Nicolae Ciucă, e undeva pe locul patru abia în topul posibililor candidați în cele mai recente sondaje.
UPDATE Un sondaj apărut ulterior redactării acestui articol îl situează pe președintele PNL, Nicolae Ciucă, pe o poziție mult mai bună - locul doi, după Marcel Ciolacu - liderul PSD.
Cele mai recente sondaje
Potrivit unui sondaj INSCOP, realizat pentru news.ro, Mircea Geoană conduce în clasamentul încrederii. 33,4% dintre participanţii la sondaj au spus că au încredere destul de multă şi foarte multă în secretarul general adjunct al NATO. Pe locul doi este Nicuşor Dan, cu 26,2%. Urmează Marcel Ciolacu, cu 23,6%. Clasamentul este continuat de Nicolae Ciucă cu un capital de încredere de 21,4%. În Elena Lasconi au încredere multă şi foarte multă 21,3 dintre cei intervievaţi, iar în Diana Şoşoacă 20,2%. Clasamentul este încheiat de George Simion cu 18% şi de Kelemen Hunor cu 8,5% cotă de încredere.
În ceea ce priveşte notorietatea, topul este condus de Diana Şoşoacă - 97,2%, urmată de Marcel Ciolacu - 94,5%, Mircea Geoană - 91,9%, Nicolae Ciucă - 89,2%, George Simion - 86,6%, Nicuşor Dan - 85,2%, Kelemen Hunor - 63,3%, Elena Lasconi - 61,1%.
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda News.ro, în perioada 19 - 27 iunie 2024, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1100 de persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
Un alt sondaj CURS îl arată pe Nicolae Ciucă poziționat mult mai bine, pe locul doi. Marcel Ciolacu ar fi votat de 30% dintre alegători, Nicolae Ciucă de 20%. Locul al treilea i-ar reveni lui Mircea Geoană, cu 17%. George Simion ar avea 13%, fiind urmat de Elena Lasconi – 9%, Diana Şoşoacă – 6%, un candidat UDMR – 3%, alt candidat – 2%, potrivit Hotnews.ro.
Sondajul a fost realizat în perioada 26 iunie – 2 iulie, pe un eşantion de 1067 de respondenţi cu drept de vot. Datele au fost culese prin interviuri faţă în faţă, la domiciliul respondenţilor. Marja maximă de eroare la nivelul întregului eşantion este ± 3%, la un nivel de încredere de 95%.
Surse din PSD declară pentru Europa Liberă că, în măsurătorile Partidului Social-Democrat, Nicolae Ciucă ar fi, de fapt, pe locul șase. Aceleași surse spun că Marcel Ciolacu este pe primul loc, deși toate sondajele oficiale îl arată pe Mircea Geoană ca favorit al acestor alegeri prezidențiale.
Totuși, chiar și cu o poziționare bună a lui Marcel Ciolacu, locul doi în sondajele oficiale, primul loc în cele ale PSD, președintele social-democrat nu răsuflă deloc ușurat.
În primul rând, deși ezită să anunțe candidatura și a încercat să le sugereze colegilor de partid că, dacă alegerile nu sunt în septembrie, nu va mai participa la această cursă pentru Cotroceni, aceleași surse spun că nu se va putea sustrage la infinit.
Partidul insistă, cutuma e clară – șeful PSD e și candidat la Cotroceni – așa că Marcel Ciolacu, dacă se eschivează, o va face cu prețul scaunului de președinte de partid. Atât ar aștepta adversarii din PSD, ca liderul partidului să nu-și asume candidatura la cea mai înaltă funcție din stat!
Pare deci doar o chestiune de timp până ce Marcel Ciolacu va anunța că intră în bătălia prezidențiabililor. Ce îl neliniștește pe președintele PSD este istoria recentă a eșecurilor candidaților social-democrați la prezidențiale.
De la Ion Iliescu încoace, partidul lui nu poate depăși un anumit bazin electoral la acest tip de alegeri – undeva în jur de cinci milioane de votanți.
La o prezență destul de mare, reprezintă sub 50% plus unu din totalul voturilor. Iată un calcul făcut de G4Media acum cinci ani:
Voturile obținute de candidații PSD la alegerile prezidențiale:
- Ion Iliescu în 1992 – 7,3 milioane de voturi (61,4%)
- Ion Iliescu în 1996 – 5,9 milioane de voturi (45,5%)
- Ion Iliescu în 2000 – 6,6 milioane de voturi (66,8%)
- Adrian Năstase (2004) – 4,8 milioane de voturi (48,7%)
- Mircea Geoană (2009) – 5,2 milioane de voturi (49,6%)
- Victor Ponta (2014) – 5,2 milioane de voturi (45,5%)
- Viorica Dăncilă (2019) - 3,3 milioane de voturi (34%)
Are motive Marcel Ciolacu să spere că el va sparge ghinionul care urmărește PSD la prezidențiale de 20 de ani, de la Adrian Năstase și până azi?
În acest context, liderul PSD trebuie să se gândească la alianțe. Candidatul social-democrat trebuie susținut și de alte formațiuni ca să obțină jumătate plus unu din voturi.
Un aliat ar putea fi UDMR. Partidul lui Kelemen Hunor a părut mult mai cooperant în ultima vreme cu PSD decât cu PNL, deci este un calcul posibil.
În rest, e greu de crezut că se vor mai găsi alianțe posibile.
AUR și SOS sunt excluse, spun chiar voci din Partidul Social-Democrat. USR, PMP, Forța Dreptei, REPER nu ar putea face o piruetă atât de mare, după ce s-au poziționat ca adversari ai principalei formațiuni de stânga.
Cât despre PNL, în primul tur al alegerilor va face cu siguranță propriul joc. În turul doi însă, dacă liberalii rămân pe dinafară, nu este total exclus să-i dea sprijinul lui Marcel Ciolacu.
Dar nu este nici garantat. Ar fi ocazia lor să îngenuncheze PSD și să scape de locul doi în orice coaliție au avut și vor avea cu partidul de stânga.
Cam aici se încheie calculele interne în privința candidaturii lui Marcel Ciolacu. Cei din PSD cred că liderul lor va intra în turul doi, dar cum va reuși să și câștige e încă neclar.
În schimb, social-democrații spun că Nicolae Ciucă nu ar avea mari șanse să intre în turul doi, în condițiile în care e concurat serios de Elena Lasconi, de la USR, care are potențial de creștere și e tot candidat de dreapta.
În aceeași logică, nici George Simion, de la AUR, și Diana Șoșoacă, de la SOS, n-ar trece de primul tur pentru că își împart un bazin electoral de 20%.
Calculele pe care și le fac cei de la PSD în acest context sunt că turul doi ar putea fi între Marcel Ciolacu și Mircea Geoană.
Iar cheia va fi la celelalte partide – cine pe cine va sprijini.
Și, bineînțeles, la electorat, care va asculta sau nu de îndemnul formațiunilor politice preferate de a-l vota pe unul sau pe altul dintre finaliști.
Ce calcule și-ar putea face liberalii pentru Nicolae Ciucă
Nici în tabăra PNL nu e liniște și pace.
Cum președintele PNL nu stă prea bine în sondaje, iar riscul să nu intre în turul doi e mare, liberalii au amânat orice anunț al candidaturii lui Nicolae Ciucă pentru la toamnă și au luptat cu îndârjire să amâne alegerile prezidențiale stabilite pentru septembrie.
PNL a amânat anunțarea candidaturii lui Nicolae Ciucă la prezidențiale pentru la toamnă.
Cât despre posibilitatea ca PNL să schimbe candidatul ori să-l susțină pe Mircea Geoană la alegerile pentru președinte și să-l retragă pe Nicolae Ciucă, liberalii spun, deocamdată cel puțin, un „Nu!” hotărât.
„O intoxicare a PSD”, a transmis unul dintre liderii de la vârful partidului.
Varianta ca fie PSD, fie PNL să-l susțină pe Mircea Geoană la prezidențiale, într-un tandem premier-președinte, apărută în plin scandal între cele două partide pe data alegerilor prezidențiale, pare să fie doar o sperietoare folosită de fiecare dintre ele pentru a-și maximiza șansele în negocieri. E improbabilă însă, cel puțin pentru primul tur.
Nici PNL, nici PSD nu își permit, dacă se respectă, să nu aibă un candidat la prezidențiale. Dacă nu ajung însă în turul doi, atunci, da, jocul se resetează complet.
Mircea Geoană ar putea obține sprijinul formațiunii rămase pe dinafară cu promisiunea să îi dea premierul.
În schimb, PNL a făcut o mutare interesantă legată de USR. La apelul Elenei Lasconi ca liberalii să o sprijine, Nicolae Ciucă a dat de înțeles că e loc de colaborare între cele două partide.
E greu de crezut că PNL ar renunța la propriul candidat ca să îl sprijine pe cel al USR încă din primul tur al alegerilor prezidențiale, dar un alt scenariu e plauzibil.
Liberalii ar putea căuta o reluare a colaborării cu USR, astfel încât să nu mai fie nevoiți încă patru ani de aici încolo să țină trena PSD la guvernare.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.