La București continuă efortul coaliției de guvernare dominată de social-democrați de a schimba legile justiției, în ciuda criticilor celor care spun că nu urmăresc decât să se pună la adăpost de domnia legii. Cel mai recent eveniment din această serie este o nouă Ordonanță de urgență guvernamentală.
Social-democrații, la putere, și-au asumat urgentarea aplicării Codurilor penale. La nivel de Comitet Executiv, un for lărgit de conducere al partidului, PSD s-a aliat prin vot cu Liviu Dragnea. Ei vor o ordonanță de urgență adoptată de Guvern care să aducă în aplicare imediată Codurile penale.
Your browser doesn’t support HTML5
Eugen Nicolicea (PSD) despre ultima propunere PSD privind modificarea Codurilor penale
Coaliția de guvernare a modificat în vară considerabil legislația penală și a înlesnit situația mai multor politicieni care aveau dosare de corupție în anchetă sau chiar pe rolul instanțelor. Însă aceste ajustări ale Codurilor penale nu au intrat în vigoare, pentru că au fost atacate la Curtea Constituțională de opoziție și de înalții magistrați. Doar la unul dintre coduri, cel de procedură penală, judecătorii CCR au desființat 64 de articole și au acceptat doar o treime dintre ele în varianta PSD-ALDE.
Acum, PSD vrea să le pună în aplicare pe cele declarate valabile. Și, pentru a preîntâmpina situația blocării ulterioare prin noi sesizări la CCR, recurge la această variantă a ordonanței de urgență. Odată adoptată, intră imediat în vigoare și nu mai poate fi oprită de nimeni.
PSD invocă traseul de aproape un an pe care l-au traversat legile justiției de la adoptare până la promulgare, tocmai prin contestări repetate.
Problema este că la Codurile penale unul dintre articolele validate este cel referitor la abuzul în serviciu, care dispare, în cazul în care un demnitar ia decizii nu în favoarea lui sau a familiei, ci a unor terțe persoane. Sunt multe cazuri de acest fel, printre care se află și un dosar al liderului PSD, Liviu Dragnea.
Your browser doesn’t support HTML5
Stelian Ion (USR) despre ultima propunere PSD privind modificarea Codurilor penale
De asemenea, nu mai este considerată penală emiterea de către Guvern sau Parlament a unor acte normative cu dedicație, cum a fost, de pildă, una dintre acuzațiile din dosarul Belina.
Prin îndulcirea pedepselor cu închisoarea, pe care coaliția a consfințit-o la modificarea Codului Penal, se reduce și termenul de prescripție...
Juriștii consultați sunt de părere că graba pentru adoptarea acestor legi ar putea avea ca miză prescripția. Practic, prin îndulcirea pedepselor cu închisoarea, pe care coaliția a consfințit-o la modificarea Codului Penal, se reduce și termenul de prescripție. De la 10 ani, în mai multe cazuri, se ajunge la opt ani.
Deși specialiștii în drept spun că Guvernul nu poate da ordonanță de urgență câtă vreme Parlamentul lucrează încă la aceste Coduri penale – de fapt le armonizează cu deciziile CCR -, există și alte interpretări. Este posibil ca Parlamentul să regleze în câteva zile corecțiile făcute de judecătorii CCR. În plus, o ordonanță de urgență poate fi atacată doar de Avocatul Poporului, adică, Victor Ciorbea, care, în actuala guvernare, nu a contrazis coaliția aflată la putere. Este de remarcat că prin această procedură, adoptarea de către Guvern, intervine într-un moment în care majoritatea parlamentară este pusă sub semnul întrebării în Parlament, mai ales la Camera Deputaților, decizională în această speță, unde coaliția nu mai deține 50% din voturi.
Your browser doesn’t support HTML5
Ioan Cupșa (PNL) despre ultima propunere PSD privind modificarea Codurilor penale
Există temerea că, prin această ordonanță PSD ar putea strecura și formulări care să permită în cele din urmă amnistia și grațierea, un demers despre care social-democrații vorbesc la scenă deschisă. Dacă ne gândim că în zilele următoare este așteaptă și o altă decizie a CCR referitoare la legalitatea protocoalelor secrete dintre Justiție și SRI, avem tabloul stării de spirit de la București – temerea că se legiferează ceea ce prevedea în urmă cu doi ani Ordonanța nr. 13 – ștergerea dosarelor de mare corupție și a cazierelor unor înalți demnitari.
Vorbim despre prevederi ale noilor Coduri penale care au stârnit critici acerbe din partea Comisei Europene prin raportul recent privind Mecanismul de Monitorizare și Cooperare. Critici au venit din partea mai multor foruri europene. Interes sporit pentru ce se întâmplă cu lupta anticorupție de la București a venit și din Statele Unite. Matthew Boyse, noul asistent adjunct pe probleme europene al secretarului de stat al SUA, a fost la București, unde a spus, citat de ziariștii români, că „speră ca România să rămână atașată valorilor europene și atlantice”, referindu-se la intenția actualei puteri de a adopta controversatele Coduri penale prin Ordonanță de urgență.