Potrivit legislației, în momentul candidaturii la funcția de președinte, Traian Băsescu a declarat pe propria răspundere că nu a colaborat cu Securitatea, iar în situația în care Înalta Curte menține decizia Curții de Apel București, el poate fi acuzat de fals în declarații de orice persoană sau de CNSAS. Plângerea este una penală, se deschide dosar, dar cea care va decide va fi tot instanța de judecată.
Istoricul și cercetătorul CNSAS, Mădălin Hodor, susține însă că în instanță e greu de dovedit falsul în declarații în astfel de situații.
”Declarația-tip pe propria răspundere e că nu au colaborat sau nu au fost agenți ai fostei Securități, în sensul legii. Aici e chichița. Cei care semnează declarația spun că la momentul în care au semnat nu aveau decizie definitivă de colaborare. În declarația aceea nu se spune despre relații cu Securitatea, care să implice o asumare generală, ci de colaborare în sensul legii”, declară Mădălin Hodor Europa Liberă.
Cel care declară că nu a colaborat cu Securitatea în sensul legii, chiar dacă are în minte faptul că a dat niște informații Securității, nu are cum să știe cum va fi evaluată legal colaborarea sa, iar evaluarea o face numai instanța, nici macăr CNSAS-ul nu o face, completeză Hodor. Doar în situația în care persoana are deja o decizie definitivă de colaborare cu Securitatea, adică s-a pronunțat o instanță că a colaborat cu Securitatea în sensul legii, dar declară cu rea-credință că nu a colaborat, atunci este fals în declarații.
Din practica de până acum, nu există niciun proces de fals în declarații pe colaborare cu Securitatea care să fi fost câștigat, spun pentru Europa Liberă surse din CNSAS. ”CNSAS are o experiență foarte proastă cu astfel de cazuri, pentru că falsul în declarații presupune să fi dat declarația cu rea-credință. În ipoteza că Băsescu ar primi un verdict de acest gen, ar fi primul caz în care un judecător ar spune că declarația e dată cu rea- credință”, spun sursele Europa Liberă.
Reamintim că procesul de fals în declarații împotriva lui Dan Voiculescu nu a fost câștigat de rudele acestuia, pe care fostul senator le turnase la Securitate sub numele de cod ”Felix”.
Îți mai recomandăm Traian Băsescu, declarat de instanță colaborator al Securității. Decizia nu este definitivă
Pe de altă parte, în spațiul public au apărut alegații că va fi afectat de o eventuală decizie definitivă de colaboare cu Securitatea chiar madatul de europarlamentar al lui Traian Băsescu.
Fostul judecător la Curtea Constituțională, Augustin Zegrean, spune că nici vorbă, mandatul de europarlamentar al lui Triaian Băsescu nu va fi pus în pericol.
”Nu are consecințe juridice constatarea calității sau necalității de colaborator al Securității, nu are consecințe juridice, ci doar morale", susține Zegrean.
De aceeași opinie este și Toni Neacșu, fost membru CSM, acum avocat, care afirmă că nu se poate ridica problema nici a mandatului de președinte, nici a celui europarlamentar, deoarece în legislația noastră nu se prevede nimic în acest sens.
„Nu se poate pune în niciun fel în discuţie mandatul de preşedinte, indiferent dacă rămâne definitivă decizia. Nu e caz de nulitate. Nu are absolut nicio legătură cu mandatul de europarlamentar. Nu este o condiţie a legislaţiei noastre aceea de a nu fi fost colaborator al securităţii, pentru că este o legislaţie europeană care ni se aplică şi nouă, unde nu există această condiţie”, a declarat Toni Neacşu.
Traian Băsescu a fost declarat colaborator al Securității de Curtea de Apel București în procesul prin care a contestat decizia CNSAS.
Îți mai recomandăm Securitatea, armă electorală. Mai este eficientă la 30 de ani de la revoluție