Mărfuri ucrainene pe Dunăre: România încasează de zece ori mai mult decât înainte de război chiar dacă a micșorat taxele

După ce Rusia s-a retras, în iulie 2023, din acordul internațional „Grâne pe Marea Neagră”, Ucraina și cele trei state NATO riverane Mării Negre (România, Bulgaria și Turcia) au găsit noi soluții pentru exportarea mărfurilor ucrainene.

Navele care pleacă din porturile ucrainene fie trec prin apele teritoriale maritime ale României, Bulgariei și Turciei până ajung în strâmtorile din Turcia, fie pleacă pe Dunăre, prin România, către centrul Europei.

La cererea Europei Libere, Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați (AFDJG) a comunicat că, de când a început invazia Rusiei (2022 - februarie 2024), instituția a încasat de la companiile care au operat în porturile ucrainene Reni și Izmail și apoi au traversat canalul Sulina aproape 22 de milioane de euro (110 milioane de lei).

Sunt taxe de tranzitare a părții românești a Dunării.

Sumele ne-au fost transmise în dolari, iar Europa Liberă a făcut conversia în euro, la cursul Băncii Naționale de luni, 8 aprilie.

În 2021, înainte de invazia Rusiei în Ucraina, taxele încasate de AFDJG de la companiile care transportau marfă din porturile ucrainene dunărene au fost de aproape patru ori mai mici decât în 2022, adică 1,2 milioane de euro.

În 2023, cifra a crescut considerabil, până la 15,3 milioane de euro.

Trendul pare a se menține și în 2024, când doar în ianuarie și februarie, AFDJG a încasat mai mult decât în tot anul 2021.

Acestor taxe încasate de ADDJG, se adaugă cele percepute de Autoritatea Vamală.

Pe 25 martie, Europa Liberă a arătat că Autoritatea Vamală Vamală a încasat în 2023 aproape 100 de milioane de euro taxe aferente importurilor ucrainene.

Pe lângă această sumă, operatorii economici mai au de achitat TVA (taxa pe valoarea adăugată) – amânat la plată de statul român – de peste 90 de milioane de euro.

În 2022, Autoritatea Vamală Română a taxat importurile ucrainene cu aproape aproximativ 240 de milioane de euro (1,2 miliarde de lei), dar peste jumătate din sumă reprezintă TVA amânat la plată.

Taxe mai încasează și Autoritatea Navală Română, pentru formalitățile de sosire și plecare a navelor, care însă nu ne-a transmis sumele.

Instituția a comunicat Europei Libere că nu centralizează informațiile despre proveniența mărfurilor.

Transportul pe Dunăre, mai ieftin

Între timp, în 2024, AFDJG a decis să reducă nivelul taxelor de tranzit pe canalul Sulina pentru mărfurile din Ucraina, a declarat pentru Europa Liberă directorul general al Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați, Angela Ivan.

Ea nu a vrut să spună exact care a fost reducerea.

Datele Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați arată că, dacă în 2021, pe canalul navigabil românesc au circulat 1.823 de nave, în 2023, numărul vapoarelor care au transportat mărfuri a fost de aproape 4.300.

Cantitatea de mărfuri transportate pe Canalul Sulina a crescut de la puțin peste 5 milioane de tone în 2021, la aproape 16,5 milioane de tone în 2023.

În luna ianuarie, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii din România, Adrian Pintea, a declarat la one2one, că nici un bob de cerealele ucrainene ce tranzitează România nu rămâne în țară.

Oficialul mai spunea la Europa Liberă că din toamna anului 2023 și până în ianuarie 2024, niciun fermier român nu a cerut licență de import de cereale din Ucraina.

În februarie, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu, a declarat că, de la începutul războiului, România a preluat pentru tranzit, aproximativ 45 de milioane de tone de cereale şi produse derivate.

„Asta reprezintă un succes major şi în sprijinul Ucrainei de a rezista Rusiei şi presiunii din punct de vedere economic, dar şi în realizarea unor profituri consistente la nivelul infrastructurii de transport şi al societăţilor de transport din România”, explica atunci secretarul de stat Ionel Scrioșteanu citat de Agenția Agerpres.

El a adăugat că principala provocare pe care România trebuie să o aibă în vedere în următoarea perioadă, în ceea ce priveşte sistemul de transport, este „cum reuşim să păstrăm fluxurile de transport pe care le-am avut în aceşti doi ani pe relaţia Ucraina sau/şi Republica Moldova, cum reuşim să permanentizăm fluxurile de transport în aşa fel încât România să conteze şi din acest punct de vedere în reconstrucţia Ucrainei, dar şi în permanentizarea unor fluxuri comerciale post-reconstrucţie”.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.