Tratatul semnat marți la Aachen de liderii de stat ai Germaniei și Franței „referitor la cooperarea și integrarea franco-germană” include un capitol trei intitulat „Cultura, învățămîntul, cercetarea și mobilitatea”. Potrivit articolului 9 al Tratatului, „cele două state recunosc rolul decisiv pe care îl joacă cultura și mediile de informare în consolidarea prieteniei franco-germane”, constatare de la care pornește decizia de a crea „un spațiu cultural și mediatic comun”. Programe specifice și o platformă informatică, destinate în special tinerilor, urmează să fie puse în aplicare, concomitent cu încurajarea învățării reciproce a limbilor celor două țări, recunoașterea reciprocă a diplomelor și dezvoltarea unor programe integrate în învățămîntul universitar.
Departe de a fi la vreun început de drum, cooperarea culturală franco-germană este ilustrată zilele acestea perfect de o expoziție în curs la Muzeul Arp Banhof Rolandseck, situat pe teritoriul unui oraș, Remagen, intrat altfel în analele istoriei militare și popularizat grație unui film celebru. În paranteză fie spus, cucerirea podului de peste Rhin, de la Remagen, la 7 martie 1945, de către armata americană a reprezentat un moment esențial în avansarea rapidă a aliaților spre Berlin.
Dar, astăzi, cel care domină peisajul cultural în zona din apropierea Bonn-ului, a fostei capitale germane, este însă Muzeul ce adăpostește colecția artistului dadaist Hans Arp și pe cea a filantropului german Gustav Rau, cunoscut pentru generoasele sale donații făcute UNICEF-ului. Clădirea în stil Art Nouveau, restaurată, a fostei gări Rolandseck, adăpostește de un deceniu remarcabile expoziții de artă.
Your browser doesn’t support HTML5
De la Giverny la Rolandseck: „În febra japoneză”
Ultima dintre ele, intitulată În febra japoneză. De la Monet la Manga, este apreciată drept „unul dintre podurile prieteniei clădite în lumea întreagă, din Germania în Franța și pînă în țara soarelui răsare, Japonia”.
„Arta este drumul cel mai scurt de la OM la OM”, îl citează pe André Malraux un sponsor al proiectului expoziției, ce a căpătat formă întîi, anul trecut, la Giverny, a Muzeul impresionismului din casa în care și-a trăit ultimii ani Claude Monet, pentru a fi adusă apoi la Rolandseck. Fenomenul, denumit de francezi al „japonismului”, al revelației artei japoneze și al influenței determinante ce avea să marcheze și să însoțească revoluția spre modernism a picturii impresioniste și expresioniste, a început să fie studiat serios din anii 1970. Dacă anul 2018 l-a readus în actualitate cu expoziția despre „Febra japoneză”, motivul l-a constituit aniversarea de 150 de la nașterea erei Meiji (1868-1912), ce a marcat deschiderea definitivă a Japoniei către Occident.
Cooperarea culturală franco-germană - de la Giverny la Rolandseck: „În febra japoneză”
Marina Ferretti Bocquillon, directoarea științifică a Muzeului impresionismului de la Giverny aprecia că descoperirea esteticii japoneze, a stampelor și a țesăturilor creponate, a constituit pentru impresioniști „o lecție de libertate” și „a bulversat istoria picturii”. Mai toți marii pictori impresioniști au fost și colecționari de stampe japoneze – repertoriați în
catalogul excelent realizat sub îngrijirea Marinei Ferretti Bocquion și publicat în ediții franceză și germană, în colaborare de către Muzeul de la Giverny și cel de la Gara/Bahnhof Rolandseck. Expoziția inițială a inclus 150 de tablouri și stampe, cele mai multe dintre ele aduse și la Rolandseck, colecția de stampe a lui Claude Monet, înfățișate pentru prima oară în afara Franței, constituind punctul de plecare al expoziției de la Rolandseck.
Între tablourile înfățișate se află mai multe capodopere semnate de Monet, Signac, Seurat, Van Gogh, William Merritt Chase, și alți pictori impresioniști. Curatoarea expoziției germane, Susanne Blöcker, insistă și asupra faptului că spațiul cel mai mare de la Muzeul Arp a fost dedicat „privirii modificate”, altfel spus, „manierei europene de a observa natura, determinată de influența japoneză”, cu focalizarea atenției pe frumusețea fiecărui detaliu sau a unor prim planuri neașteptate, surprinzătoare. Stampe de Hokusai și Utamaro fac deliciul acestei splendide expoziții.
În sfîrșit, ar mai fi de spus și că, la expoziția din Muzeul Arp de la Rolandseck, inspirația japoneză este prezentată pînă la ora actuală, grație artei comicsurilor, manga, a desenelor animate și a jocurilor interactive.