DÉJA-NU // După ce Klaus Iohannis a declarat miercuri, ca reacție la adoptarea tacită de către deputați a proiectului de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc, respins între timp de Senat, că social democrații se luptă să dea Ardealul ungurilor și că atât timp cât e președintele României, o astfel de lege nu va exista, a venit și reacția firească a comunității maghiare, obosită de marota raptului regional. Principalul reproș: incitare la ură, motiv pentru care Asociația pentru protecția drepturilor minoritare Mikó Imre l-a reclamat pe președinte la CNCD. Dar asta spune și șeful diplomației ungare, Péter Szijgyártó, pe contul său Facebook, citat de G4Media:
„Azi, președintele României a făcut o declarație necivilizată și propice pentru incitare la ură. Domnului președinte Iohannis trebuie să îi fie clar faptul că marea majoritate a maghiarilor care trăiesc în Transilvania și secuime l-au votat la alegerile prezidențiale. Acest lucru trebuie să fie clar pentru toată lumea. De aceea, cererea noastră, mesajul și apelul nostru către președintele României e simplu: mai mult respect pentru maghiari.”
De partea asta a graniței, președintele Consiliului Național al Maghiarilor din Transilvania, László Tőkes, e ceva mai tranșant: între Iliescu și Iohannis nu e nici o diferență, amândoi pun aceeași placă a separatismului maghiar, titrează Főtér, episcopul reformat cerându-i lui Iohannis demisia „Discursul șefului statului, prin incitarea la ură, se lovește de legile penale românești, prin incitarea la tensiune etnică, fiind, de altfel, profund anti-minoritar, respectiv anti-democratic și anti-european”.
Editorialele presei maghiare din Transilvania resping și ele, pe un ton ferm şi la unison, declarațiile lui Iohannis și invocarea pericolului răpirii Transilvaniei, notează agenția de presă MTI. Însă nici presa de la Budapesta n-a stat indiferentă.
Adorján Páva, scrie în editorialul său din Kronika că reacția preşedintelui e o „bășcălie josnică”, un bun exemplu pentru felul în care sunt abandonați maghiarii din Transilvania. Pur şi simplu e imposibil să găseşti un partener român care să nu te atace din spate cum i se ivește ocazia, iar Iohannis, mai român decât românii, a reuşit prin intervenția sa să dea înapoi calendarul relaţiilor româno-maghiare cu câteva decenii și a demonstrat că nu putem vorbi de un rău mai acceptabil decât altul.
Tibor Bogdán scrie în maszol.ro că scopul, deloc neglijabil, al „atacului isteric” al președintelui este să distragă atenţia de la incompetența guvernului, care nu e în măsură să gestioneze criza economică şi socială care se anunţă după epidemie, iar instigarea disimulată la ură a președintelui e o reacție pentru care, într-o democraţie occidentală, plătești scump. Idee pe care o formulează și Erdély András care reamintește, într-un editorial din Székely Hírmondó: strămoşii saşi ai lui Iohannis au contribuit într-o măsură semnificativă la cultura ţării tocmai pentru că timp de secole au beneficiat de autonomie, până când „vajnicul și slăvitul predecesor” al şefului statului, adică Nicolae Ceauşescu, i-a vândut, la kilogram, Germaniei.
În partea mai civilizată a lumii, un şef de stat care desconsideră Constituţia ţării, care proclamă ca pericol public un întreg grup etnic al ţării, ar da și socoteală. Noi, însă, nu facem parte din această parte a lumii, conchide editorialistul. Îl completează Transindex, care scrie că prin evocarea sarcastică a folosirii limbii maghiare ca sinonim al trădării de ţară, Iohannis contestă, de fapt, drepturile egale ale minorităţii naţionale maghiare, egalitatea ei în demnitate, statutul ei de naţionalitate constituentă al statului.
István Sarány are poate cel mai înțelept mesaj dintre cele scrise pe marginea declarațiilor lui Iohannis: e în regulă că preşedintele a lansat un atac împotriva PSD, numai că loviturile au fost încasate de maghiarii din Transilvania. Că ei se ceartă? E treaba lor… Sunt nemulţumiţi de unii politicieni maghiari? Și asta e treaba lor… Din păcate, dacă adversarii vor să se ciondănească și majoritatea loviturile le primim noi, maghiarii din Transilvania, asta e treaba noastră, ne priveşte în mod direct, își încheie editorialul jurnalisul de la Hargita Népe.
CORONAVIRUS ÎN TRANSILVANIA // Potrivit unui sondaj realizat de Asociaţia Centrului de Analiză a Politicilor Publice din Cluj și SoDiSo Research, marea majoritate a maghiarilor din Ardeal sunt pesimişti în privința efectelor economice şi sociale ale epidemiei actuale și cred că acestea vor fi cel puţin la fel de grave ca în cazul crizei financiare din 2008, majoritatea respondenţilor anticipând chiar un scenariu mai sumbru. Aproape două treimi dintre cei intervievaţi spun că situaţia lor financiară se va deteriora semnificativ și doar un sfert dintre ei cred că epidemia nu va avea un impact semnificativ asupra bugetului familiei.
Sondajul a fost realizat în perioada 1 – 10 aprilie și au fost intervievate 7 450 de persoane. Datele au fost colectate online şi telefonic, iar rezultatele sondajului pot fi citite pe siteul ErdelyStat.ro, scrie MTI.
MĂSURĂ // Pelerinajul de la Şumuleu Ciuc trebuie adaptat la circumstanţele epidemiei de coronavirus, a declarat, luni, Mihály Bőjte, stareţul Mănăstirii Franciscane din Şumuleu, organizatorul pelerinajului, pentru MTI. Săptămâna trecută, Comitetul local pentru situaţii de urgenţă din Miercurea Ciuc a decis ca toate evenimentele culturale, de tineret şi sportive din oraș să fie suspendate până în data de 31 august. Primarul orașului, Róbert Ráduly, consideră că, cel mai probabil, pelerinajul de la Şumuleu Ciuc ar putea avea loc doar transmis prin internet.
FFW // Criza globală a industriei muzicale, generată de pandemie, e completată de festivalurile amânate din Ungaria, printre care și Festivalul Sziget, notează săptămânalul Magyar Narancs. // Aeroportul Ferihegy din Budapesta ar putea pierde anul acesta între șase și opt milioane de călători, titrează Index. // Portalul mai vine cu o știre proastă, pe fondul pandemiei: se pune la vânzare restaurantul Kádár, unul dintre localurile iconice ale Budapestei, pe unde, pe lângă marii actori și sportivi ai Ungariei, au trecut de-a lungul deceniilor staruri precum Sylvester Stallone, Marcello Mastroianni și Ruggiero Ricci, supranumit și Paganini al secolului XX.