Decizia Secțiilor Unite este obligatorie și poate fi atacată la Curtea Constituțională. Ședința de joi a durat peste patru ore și la ea au participat circa 100 de magistrați.
”Secțiile Unite au respins, ca inadmisibile, sesizările formulate de Completul de 5 judecători în materie penală şi Secţia penală privind schimbarea jurisprudentei existente la nivelul Completurilor de 5 judecători în materie penală, sub aspectul interpretării şi aplicării principiului continuităţii completului de judecată, subsumat regulii anualităţii ce guvernează activitatea acestor formaţiuni de judecată. Definitivă. Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 31 ianuarie 2019”, se spune în comnicatul Înaltei Curți.
Completul de cinci, tras la sorți in 2018, care îl va judeca pe Liviu Dragnea este format din judecătoarele Tatiana Rog, Alexandra Iuliana Rus, Luciana Mera, Rodica Aida Popa și Simona Enceanu.
Îți mai recomandăm Legea protocoalelor cu SRI, neconstituțională. Lovitură pentru condamnații defintiv care năzuiau la revizuireSecția de judecători a CSM a recomandat în decembrie anul trecut că toate dosarele, inclusiv cele în care nu se administraseră probe, nu vor mai fi repartizate la completurile noi, trase la sorți în 2019. Decizia a fost una controversată și a generat nemulțumiri la vremea respectivă, considerându-se că CSM nu avea temei legal pentru a interveni în organizarea Completurilor de cinci de la Înalta Curte și că a schimbat jurisprundența.
Acesta este și motivul pentru care Completul 1 de cinci judecători, prezidat de judecătorul Iulian Dragomir, a suspendat toate procesele și a cerut, în 14 ianuarie, Secțiilor Unite să decidă în privința acestei schimbări de jurisprundență.
„ Completul de 5 judecători, văzând dispozițiile hotărârii CSM prin care s-a stabilit ca toate dosarele repartizate în 13 decembrie să rămână la Completurile trase la sorți în decembrie anul trecut, având în vedere jurisprudența care arată că dosarele rămân doar la Completurile care au început administrarea probelor, punem în discuție sesizarea Secțiilor Unite în vederea schimbării jurisprudenței. Stabilim sesizarea Secției Penale pentru a spune un punct de vedere. Punem în discuție suspendarea proceselor" a spus atunci preşedintele completului de 5 judecători, Iulian Dragomir.
Completul 1 de cinci judecători avea pe rol dosarul Asesoft în care sunt judecați Sebastian Ghiță și Iulian Bădescu, dosarul lui Viorel Hrebenciuc și dosarul Turceni în care sunt inculpați Dan Șova și Victor Ponta.
De la începutul anului, majoritatea proceselor aflate în judecata completelor de cinci au fost suspendate sau amânate.
Miza completelor de cinci judecători
Ca urmare a deciziei Curții Constituționale care a constatat nelegalitatea formării completurilor de cinci judecători, începând din 2014 și până în prezent, în data de 13 decembrie 2018 a avut loc o nouă tragere la sorți.
Îți mai recomandăm Atac la completurile de trei judecători. Ministrul Toader vede ”analogii” care nu existăUnul dintre cele mai urmărite completuri a fost cel care urma să-l judece pe Liviu Dragnea în dosarul angajărilor fictive, iar această tragere la sorți se pare că a fost cu noroc. Completul din 2018 este format din judecătoarele Tatiana Rog, Alexandra Iuliana Rus, Luciana Mera, Rodica Aida Popa și Simona Enceanu. Despre unele din aceste judecătoare presa a relatat că au dat decizii controversate sau că s-ar afla în sfera de influență a judecătoarei Lia Savonea, șefa CSM, cunoscută pentru atitudinea anti-DNA.
În schimb, noul complet tras la sorți în 2019, la care urma să ajungă Liviu Dragnea dacă nu exista decizia CSM, este considerat mult mai dur, cu unii judecători care au dat sentințe grele în dosare complicate, cum este cel al Elenei Udrea. Acest complet este format din judecătorii: Simona Cîrnaru, Oana Burnel, Anca Mădălina Alexandrescu, Dan Andrei Enescu și Simona Cristina Neniță.
Dincolo de speculații, cert este că Liviu Dragnea a părut mulțumit atât cu completul din 2018, cât și cu recomandarea CSM în urma căreia dosarul său rămâne la acest complet și a încetat cu orice fel de acuze si presiuni publice.
Saga completelor și consecințele ei
Sesizarea Curții Constituționale a fost făcută de premierul Viorica Dăncilă, în luna octombrie, fix cu o săptămână înainte ca procesul în care Dragnea a fost condamnat la 3 ani și șase luni închisoare cu executare să ajungă la apelul judecat de completul de cinci de la ICCJ. Sesizarea invoca un conflict între parlament și Înalta Curte privind modul în care sunt compuse completurile de cinci judecători, care nu ar respecta noile prevederi ale legii. Mai exact era vorba de faptul că în loc să fie trași la sorți toti cei cinci judecători, erau trași doar patru, președintele și vicepreședintele ICCJ intrând automat, ca urmare a unei decizii a conducerii Curții. Situația data de câțiva ani buni, dar nu s-a sesizat nimeni până la Dragnea și Dăncilă.
”I-am transmis domnului ministru Toader, i-am vorbit despre acest subiect şi l-am rugat să se gândească dacă nu cumva dumnealui, pentru că este totuşi un specialist în genul ăsta de speţe, prin Guvern, poate să facă acest demers de sesizare a Curții Constituționale”. (Liviu Dragnea, septembrie 2018)
Curtea Constituțională a decis că modul de compunere a completelor este nelegal, că legea trebuie pusă în aplicare ”deindată” și trebuie trase la sorți noi completuri de cinci. Ceea ce s-a și întâmplat. Dar Dragnea nu a fost mulțumit și a contestat completul pe motiv că tragerea la sorți s-a făcut înaintea apariției motivării deciziei CCR. Curtea de Apel București i-a dat dreptate și așa s-a ajuns la o altă tragere la sorți.
În urma deciziei Curții Constituționale, mai mulți condamnați au depus contestații în anulare în cazul sentințelor pronunțate de completurile de 5 judecători.
Astfel, în ultima perioadă au obținut decizii de suspendare a executării pedepselor condamnați celebri precum fostul ministru al Dezvoltării Elena Udrea, fosta șefă a DIICOT Alina Bica, foștii miniștri Dan Șova și Constantin Niță, fostul președinte al Federației Române de Box Rudel Obreja, fostul șef ANAF Șerban Pop și omul de afaceri Horia Simu. Toți au fost puși în libertate.
Ministrul justiției, Tudorel Toader, a anunțat că pregătește o Ordonanță de urgență prin care să extindă termenul în care condamnații defitiv să poată face contestație în anulare, de la 30 de zile cât este în prezent, la 5 ani.