Decizii controversate luate de CCR în campanie: de la excluderea unui candidat, la anularea alegerilor pe care abia le validase

Președintele Curții Constituționale, Marian Enache, discută cu un coleg de al său în sediul CCR din București.

Curtea Constituțională a României a luat mai multe decizii controversate referitoare la alegerile prezidențiale din România. Prima – scoaterea din cursă a unui candidat. Ultima – anularea alegerilor prezidențiale.

Curtea Constituțională a anulat vineri, pe 6 decembrie, alegerile prezidențiale din România. „În temeiul articolului 146, lit. f) din Constituție, anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea președintelui României”, se arată într-un comunicat văzut de Europa Liberă. Întregul proces electoral va fi reluat „în integralitate” de Guvern, la o nouă dată, care va fi comunicată ulterior de către Executiv, mai spune CCR.

O primă decizie – contestată de mai multe asociații civile și partide politice din România – a fost scoaterea din cursa prezidențială, la începutul lui octombrie, a candidatei SOS Diana Șoșoașă.

Judecătorii constituționali au respins candidatura Dianei Șoșoacă – un politician extremist, cu viziuni pro-ruse – deoarece convingerile sale nu sunt compatibile cu valorile democraţiei și, spuneau ei, dacă ar deveni președinte, ar pune în pericol apartenența României la UE și NATO.

„Chiar dacă jurământul de credinţă se depune de către candidatul câştigător al alegerilor, elementele cuprinse în jurământul de credinţă sunt condiţii de eligibilitate şi de fond pentru a candida la funcţia de Preşedinte al României, pe care candidatul trebuie să le îndeplinească la momentul depunerii candidaturii sale”.

La momentul respectiv, pe lista candidaților se afla și Călin Georgescu, cel care avea să câștige, surprinzător, primul tur al alegerilor prezidențiale, pe 24 noiembrie.

Câștigarea de către acesta, cu aproape 23%, a primei runde prezidențiale de pe 24 noiembrie a dus la o altă decizie a Curții Constituționale a României ce a fost criticată de o bună parte a opiniei publice.

Pe 28 noiembrie 2024, la patru zile după alegeri și cu trei înainte de cele parlamentare, CCR decidea renumărarea tuturor voturilor exprimate la scrutinul prezidențial.

Renumărarea a presupus un efort logistic important – atât în țară, cât și în străinătate.

Îți mai recomandăm Explainer | Cine face renumărarea voturilor - 500 de oameni implicați în proces

Buletinele s-au renumărat la birourile electorale județene și, pe 1 decembrie, în seara alegerilor parlamentare, Autoritatea Electorală Permanentă a anunțat că rezultatele renumărării nu au schimbat ordinea primilor doi clasați.

Pe 2 decembrie, Curtea Constituțională a validat turul I al alegerilor prezidențiale, considerând că procesul electoral nu a fost unul viciat.

Ce s-a schimbat între timp?

Pe 4 decembrie, Președintele României a decis să desecretizeze o serie de documente întocmite de serviciile secrete și de securitate din țară.

Acestea arătau că Rusia s-ar fi implicat în procesul electoral din România, dar și că Călin Georgescu ar fi beneficiat de un ajutor din afara țării pentru a se promova în timpul campaniei electorale.

Joi, 5 decembrie, SNSPA (Școala Superioară de Studii Politice și Administrative), Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, publicația Calea Europeană și candidatul independent Cristian Terheș au cerut Curții Constituționale să anuleze alegerile prezidențiale.

Cercul s-a închis în după-amiaza zilei de 6 decembrie, când CCR a decis anularea turul I al alegerilor prezidențiale.

Îți mai recomandăm Operațiunea „Călin Georgescu președinte”. 15 întrebări la care autoritățile române nu au răspuns

Europa Liberă va publica motivarea deciziei imediat ce aceasta va fi făcută publică de către CCR.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.