Decizii CSAT. Iohannis dă asigurări că românii nu trebuie să se teamă

Întrunirea de la Cotroceni a făcut o analiză a implicațiilor militare, economice și energetice, dar și din perspectiva migrației necontrolate, a anunțat președintele Klaus Iohannis la finalul întrunirii.

„România, ca membru al NATO, care este cea mai puternică alianță politico-militară din istorie, se bucură în prezent de toate garanțiile de securitate și nu este cazul ca vreun cetățean al României să se teamă. Îi asigur pe cetățenii României că suntem angajați împreună cu aliații și partenerii noștri să discutăm, să decidem și să punem în practică cele mai eficiente măsuri pentru siguranța noastră, a tuturor”, a dat asigurări șeful statului.

Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a declarat, înaintea ședinței CSAT că „nu se pune problema de a trimite soldați sau echipamente în Ucraina". Oficialul a adăugat că dislocarea unor trupe se poate face doar când este amenințată o țară membră NATO, iar Ucraina nu este membră a Alianței. Dîncu a informat și teoria activării rezerviștilor din cauza posibilului conflict între Ucraina și Rusia.

„Activitarea rezerviștilor se face în fiecare an prin rotație, este o formă de verificare pe care o facem și în fiecare an există câteva mii de rezerviști care primesc ordin. În niciun caz nu s-a discutat, în acest moment, despre activarea rezerviștilor. Nu suntem într-o asemenea situație", a precizat ministrul Apărării.

În ședința CSAT s-a discutat că escaladarea tensiunilor și consolidarea masivă a prezenței militare a Federației Ruse în proximitatea Ucrainei și în regiunea Mării Negre afectează securitatea și stabilitatea internațională, iar demersurile Rusiei lasă deschisă și posibilitatea folosirii forței împotriva Ucrainei, cu toate consecințele care pot decurge de aici.

România are peste 600 de kilometri de frontieră comună cu Ucraina „și trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiți pentru orice scenariu posibil”, a spus șeful statului.

„Actuala criză de securitate creată de Rusia nu este doar despre Ucraina, nu este doar despre securitatea regională la Marea Neagră și nici măcar doar despre securitatea europeană, ci este despre securitatea întregului spațiu euroatlantic. De aceea, în aceste momente este important ca la nivelul NATO și al Uniunii Europene să dăm dovadă de unitate și solidaritate”, a declarat Klaus Iohannis, la finalul ședinței CSAT.

Potrivit acestuia, România se află într-un dialog permanent, „extrem de dens și de substanțial” pe toate nivelurile în alianța militară NATO, cu SUA, în cadrul OSCE și al Uniunii Europene.

Pericolul rusesc

Președintele a făcut referire la demersurile Rusiei, care denotă posibilitatea folosirii forței împotriva Ucrainei, „cu toate consecințele care pot decurge de aici”, dar și la cerințele sale privind modificarea „în mod inacceptabil” a arhitecturii europene de securitate, trimitere indirectă la cererea de retragere a trupelor NATO la nivelul dinaintea extinderii alianței în flancul estic.

Klaus Iohannis a menționat tacticile hibride folosite de Rusia, „care complică situația de securitate, inclusiv din perspectiva capacității de reacție.”

„Am analizat o gamă întreagă de acțiuni potențiale, de la atacurile cibernetice menite să destabilizeze instituții și infrastructura critică, așa cum am văzut recent în Ucraina, până la utilizarea energiei pentru a atinge obiective politice sau folosirea dezinformării și a propagandei”, a spus președintele.

România susține abordarea actuală de la nivel euroatlantic.

Iohannis a adăugat că sprijină calea diplomatică, iar dialogul este vital în detensionarea situației actuale și este important ca acesta să continue până la dezescaladarea tensiunilor.

„Am transmis fără echivoc Federației Ruse interesele de securitate și îngrijorările noastre, aliate, față de conduita acesteia din ultimii ani, inclusiv din ultima perioadă”, a spus Iohannis.

România este pregătită dacă Rusia respinge dialogul

România susține integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei și a celorlalți parteneri estici, dar este pregătită „pentru scenariul în care partea rusă va refuza să continue calea dialogului.”

„Actuala criză dovedește o dată în plus ceea ce am spus constant la nivel aliat încă de la începutul primului meu mandat: consolidarea prezenței Aliate pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în țara noastră, este foarte importantă pentru stabilitatea regională, dar și pentru securitatea Alianței în ansamblul său și a cetățenilor din statele aliate”, a punctat Iohannis.

Șeful statului a ținut să sublinieze că toate măsurile luate de NATO până în prezent pentru întărirea prezenței militare pe Flancul de Est reprezintă un răspuns eminamente defensiv la riscurile, amenințările și provocările de securitate în creștere din regiune, trimitere indirectă la cererile Rusiei care reclamă caracterul ofensiv al dotării cu forțe NATO a țărilor din preajma sa.

Iohannis a salutat mesajele președintelui SUA și al Franței privind sporirea prezenței NATO în regiune și spune că sunt rezultatul eforturilor sale și ale guvernului.

De asemenea, el a subliniat că, în paralel, la nivelul UE au loc discuții despre restricțiile și costurile pe care Federația Rusă va trebui să le plătească dacă va iniția acțiuni agresive împotriva Ucrainei.

Planuri de primire a refugiaților

Totodată, guvernul României și instituțiile cu atribuții în domeniu sunt pregătite pentru gestionarea eventualelor intrări de refugiați pe teritoriul țării, dar și pentru gestionarea efectelor negative ale situației de securitate în domeniile economic, energetic și financiar-bancar.

În acest sens, vor fi urgentate procedurile de revizuire a proiectelor de lege referitoare la securitatea națională cuprinse în Planul de implementare a Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024.

La rândul său, șeful Statului Major a prezentat, iar CSAT a aprobat pe loc un plan de măsuri care vin în continuarea planurilor deja existente, armonizate cu NATO, și care vor avea ca rezultat o „pregătire corespunzătoare a României pentru orice scenariu.”

***

Președintele Klaus Iohannis a convocat săptămâna trecută ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru a analiza situația de securitate din flancul estic al NATO, în contextul suplimentării de trupe rusești la granița cu Ucraina.

Întrunirea CSAAT a privit analizarea situației de securitate din Zona Extinsă a Mării Negre și de pe Flancul Estic al NATO și a măsurilor privind dezvoltarea capacităților de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate, care să ne permită o consolidare a rezilienței României, a anunțat Președinția.

Decizia președinției a fost anunțată în ziua în care președintele SUA și cel al Franței au anunțat că susțin fortificarea flancului estic al NATO și că intenționează suplimentarea cu trupe a României și Poloniei.

Anunțul a avut consecință cererea Rusiei ca NATO să-și retragă trupele din România și Bulgaria, lansată chiar înainte de întâlnirea dintre secretarul de stat american, Antony Blinken, și șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov.

Miercuri seară și Ambasada Germaniei la București a anunțat că „se poziționează în continuare ferm alături de România” și că, începând de la mijlocul lunii februarie, Forțele aeriene germane (Luftwaffe) vor participa cu avioane Eurofighter și soldați la măsura Poliție Aeriană Întărită Zona de Sud (Enhanced Air Policing South).

„Împreună cu Italia asigurăm securitatea spațiului aerian al NATO, ca parteneri de încredere, cu o contribuție vizibilă și de înaltă calitate. Aceasta reprezintă un semn clar al solidarității transatlantice și europene”, a transmis Ambasada Germaniei la București într-o postare făcută pe pagina sa de Facebook.

„Solicitările privind retragerea trupelor NATO din România şi revenirea la situația din anul 1997 trebuie respinse cu fermitate. Nu putem da ceasul înapoi cu 25 de ani. Apartenența României la NATO reprezintă o realizare esențială și nu poate fi pusă la îndoială de către terți”, se spune în textul citat.

„Suntem foarte îngrijorați de situația actuală în regiune. Atitudinea Rusiei nu reprezintă doar o amenințare la adresa Ucrainei, ci afectează securitatea întregii Europe. De aceea, o nouă încălcare a suveranității Ucrainei ar atrage după sine un răspuns european ferm și comun.

În această privință, ministrul german al Afacerilor Externe, Annalena Baerbock, s-a exprimat categoric în cadrul reuniunii miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale Uniunii Europene.”