Explozia în care au murit patru muncitori și alți cinci au fost răniți grav, incident petrecut pe tronsonul Bacău-Focșani al autostrazii care va străbate Moldova, ar fi putut să fie evitată dacă autoritățile și firmele implicate nu luau șase decizii care ar fi putut favoriza incidentul.
Explozia magistralei de gaz din apropierea localității Călimești, județul Vrancea, s-a produs în noaptea de 20 spre 21 septembrie, în jurul orei 1:20, conform datelor oficiale ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență.
Muncitorii lucrau la un segment dintre Bacău și Focșani, de pe Autrostrada Moldovei.
Părțile implicate în construcția A7
- Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) este o societate națională aflată în subordinea Ministerului Transporturilor. Compania de stat finanțează lucrările de construcție ale Autostrăzii Moldovei cu suma de 22 de miliarde de lei.
- Consitrans SRL din București a realizat proiectul tehnic care trebuie pus în practică de antreprenor. Firma este controlată de Eduard Hanganu, care deține 92% din părțile sociale, și de Viorica Hanganu - cu 8%. Eduard Hanganu este și administratorul societății, așa cum reiese din datele obținute cu ajutorul platformei termene.ro.
- Spedition UMB din Bacău este antreprenorul tronsonului dintre Bacău și Focșani. Compania este una dintre cele mai mari din domeniul construcțiilor și este deținută de familia omului de afaceri Dorinel Umbrărescu. UMB lucrează pe nu mai puțin de 250 de kilometri din Autostrada „Moldovei” - A7. Din 13 loturi contractate, de la Ploiești (Dumbrava/A3) până la Pașcani, UMB și firmele sale (Tehnostrade și SA&Pe) lucrează pe zece dintre ele.
- Transgaz este compania de stat, în subordinea Ministerului Energiei, care are în administrare și proprietate rețeaua de transport a gazelor din România. Este una dintre cele mai profitabile companii de stat și este condusă de Ion Sterian. El este directorul companiei de stat din anul 2017.
Decizia I. Proiectul ales face ca A7 să intersecteze de 14 ori magistralele de gaz
CNAIR a selectat în 2020 ca proiectul Autostrăzii Moldovei să fie realizat de firma Consitrans din București în schimbul unei sume de 20,1 milioane de lei, conform concursului de oferte organizat cu acest prilej.
Proiectul tehnic a fost gata în 2021 și avizat de CNAIR în 2022, conform datelor puse la dispoziția Europa Liberă de compania din subordinea Ministerului Transporturilor.
Planul de traseu prevedea ca autostrada să se intersecteze de 14 ori cu actualele magistrale de gaze din/spre regiunea Moldovei.
Consitrans, societatea care a făcut studiul de fezabilitate și proiectul tehnic al Autostrăzii Focșani – Bacău, transmite că a respectat cele mai înalte standarde de calitate, iar documentația a fost aprobată de beneficiar – CNAIR, conform unui comunicat de presă emis după explozia de joi dimineață.
Firma a realizat mai multe proiecte tehnice pentru CNAIR. Societatea a făcut proiectul autostrăzii Sibiu - Orăştie, segment care s-a prăbuşit la scurt timp după inaugurare, în septembrie 2015.
În urma proiectului tehnic din 2021 pentru segmentul din Autostrada Moldovei, lucrările la tronsonul de autostradă între Bacău și Focșani au devenit mai periculoase pentru muncitori.
Asta pentru că „autostrada și magistralele de gaz nu se pot intersecta pentru ca traficul de pe carosabil să nu afecteze prin șocuri conducta de sub pământ. În aceste situații, se optează pentru devierea magistralei de gaz sau prin realizarea unor lucrări speciale care să protejeze conductele ”, ne-a explicat un reprezentant al CNAIR cu rugămintea de a nu-i publica numele.
50 de metri este distanța minimă care trebuie să fie între autostradă și magistrala de gaz. Doar în situații limită, acolo nu există alternativă geo-tehnică, conductele pot trece pe sub autostradă sau pot fi făcute/amplasate la distanțe mai mici, dar asta în tuneluri armate special în acest sens, a mai precizat reprezentantul CNAIR.
Limitările de distanță între autostradă și o magistrală de gaz sunt precizate și de Transgaz în documentele companiei care avizează construcția magistralei Tuzla - Podișor, care ar urma să preia gazele din Marea Neagră: la o distanță de 50 de metri de orice autostradă.
Astfel, distanța la care antreprenorul, Spedition UMV, trebuia să mute magistralele de gaz ale Transgaz era de minimum 50 de metri. În toate cele 14 puncte în care acestea se intersectau cu autostrada.
Decizia II. Supavegherea șantierului era făcută de bugetari
Orice lucrare de construcție are și un „diriginte de șantier” care, în cazul unor astfel de lucrări, este un fel arbitru ce urmărește ca firma de construcție să respecte planul pentru care a fost angajată de beneficiar.
Dirigintele de șantier este de obicei o firmă care asigură prin specialiștii săi inclusiv servicii de securitatea muncii.
În cazul lotului Bacău - Focșani, CNAIR nu a numit o firmă terță pentru a urmări lucrările.
Explozia de lângă Călimănești a distrus și trei camioane care au ars complet în urma deflagrației.
Conducerea companiei de stat a ales ca serviciile de dirigenție de șantier să fie asigurate de specialiștii de la direcția regională din Iași a CNAIR. 13 persoane au primit această responsabilitate, așa cum am aflat de la autoritate.
„Prin decizia Directorului General al CNAIR a fost desemnată, în data de 22.05.2023, echipa de consultanță a proiectului, constituită din angajați ai DRDP Iași. Această echipă de supervizare a emis Ordinul de Începere a lucrărilor în data de 29.03.2023”, au transmis în scris reprezentanții companiei de stat.
Supervizarea a fost asumată chiar de către DRDP (Direcția Regională de Drumuri și Poduri) Iași, printr-o decizie din februarie 2023 a directorului Mugurel Laicu.
Laicu a fost chiar inginer de șantier în perioada martie - mai. În luna mai, acesta a fost înlocuit de Vasile Maxim. Coordonatorul respectării normelor de Sănătatea și Siguranța în Muncă era Andrei Tacu, așa cum reiese din documentele obținute de Europa Liberă.
Cătălin Drulă crede că șantierul trebuia să aibă specialiști privați.
„Supervizorul este o firmă specializată contractată de Ministerul Transporturilor/ CNAIR, cu personal pe toate domeniile (inclusiv Siguranța și Sănătatea în Muncă), care urmărește toate lucrările desfășurate pentru conformitate", arată fostul ministru al Transporturilor.
Decizia III. Programul de noapte
Conducerea Spedition UMB - compania care face lucrările - a decis să muncească în trei schimburi pe tronsonul autostrăzii. Asta însemna că se lucra non-stop, inclusiv noaptea, la șantierul dintre Bacău și Focșani. Decizia de a lucra în trei schimburi a fost anunțată de compania de construcții către CNAIR în luna iunie.
Cu toate acestea, așa cum reiese din datele inițiale ale anchetei, CNAIR (prin DRDP Iași) asigura programul de supraveghere a șantierului și a condițiilor de muncă, doar cu program pentru bugetari, între 9 și 17, în zilele dintre luni și vineri.
Explozia de pe autostradă a fost stinsă spre dimineață de pompieri.
Așa cum au constatat procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, la momentul exploziei, pe șantier erau zece muncitori.
La locul tragediei nu era decât un șef de echipă, așa cum au recunoscut și Prefectul de Vrancea, Nicușor Halici, și reprezentanții Transgaz. Nu era prezentă nicio altă persoană care să supravegheze dacă muncitorii respectă normele de securitate a muncii și/sau aplicarea proiectului tehnic.
Decizia IV. Birocrația de la Transgaz
Una dintre marile probleme ale acestui tronson de autostradă era tocmai intersectarea de 14 ori cu magistrala de gaz care leagă centrul țării cu Moldova.
Însemna că, pe lângă autorizația de construire emisă de Ministerul Transporturilor, antreprenorul trebuia să obțină pe parcurs și avizări din partea Transgaz pentru a muta în 14 zone, pe 100 de kilometri, magistralele de gaz.
Din iunie și până acum, Spedition UMB a solicitat de trei ori Transgaz să aprobe proiectul tehnic pentru relocarea conductelor, așa cum a reiese din datele obținute de la CNAIR.
Reprezentanții CNAIR ne-au transmis că firma de construcții a fost respinsă la ultimele două solicitări „din motive puerile și fără substanță”.
De altfel, în dimineața de după tragedie, CTE Transgaz urma să se întâlnească pentru a analiza din nou proiectul depus de Spedition UMB pentru relocarea magistralelor.
„Proiectul a fost respins de trei ori de către CTE Transgaz. Trebuia să fie ședință pentru reanalizarea acestui proiect tehnic, apoi relocarea efectivă a conductei și abia după aceea aveau voie să treacă la construcția autostrăzii", ne-a explicat purtătorul de cuvânt Transgaz, Alexandru Macoveiciuc.
Transportatorul de gaze - Transgaz - mai acuză public constructorul „că nu a respectat avizul de amplasament, că nu avea voie să lucreze deloc în zona rețelei de gaze care intersectează autostrada și că nu avea avizul Transgaz pentru operațiunile de relocare/deviere a conductelor”.
Decizia V. Nu se respectă regula celor 20 de metri
Singurele avize eliberate oficial de Trangaz pentru CNAIR și Spedition UMB permiteau ca firma constructoare să facă lucrări pe șantier până la o apropiere maximă de 20 de metri față de magistrala de gaz.
În prima zi de după tragedie, au apărut informații cum că Spedition UMB începuse să mute conducta. CNAIR ne-a transmis însă că antreprenorul doar făcea lucrări de pregătire a terenului.
Un autocamion implicat în explozie este situat la mai puțin de doi metri de magistrala Transgaz.
„Antreprenorul Spedition UMB nu efectua lucrări de relocare a rețelei de gaz, ci doar lucrări de îmbunătățire a terenului de fundare a corpului autostrăzii”, au precizat reprezentanții CNAIR.
Din datele obținute de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, reiese că muncitorii lucrau la o distanță de sub doi metri față de magistrale.
În filmările din dronă făcute de Știrile TVR se vede cum terasamentul pentru viitoarea autostradă era aproape finalizat în zonă, iar lucrările erau făcute la o distanță mai mică decât cea cerută de Transgaz, cea de 20 de metri.
Responsabilii Spedition UMB au susținut în fața procurorilor că lucrau aproape de magistrală după ce ar fi primit aprobări verbale din partea specialiștilor Transgaz. Lipsa aprobărilor scrise a fost pusă pe seama birocrației companiei de stat, a cărei consiliul de conducere se întrunește rar și amână de obicei să ia decizii importante dacă un membru este în vacanță.
Potrivit Transgaz, constructorul Autostrăzii Focșani-Bacău nu a respectat prevederile avizului de amplasament emis de companie.
„Constructorul lucrărilor nu a respectat prevederile Avizului de amplasament nr. 219/2197/04.01.2021 emis de SNTGN Transgaz pentru lucrarea Autostrada Focșani -Bacău, inclusiv rețele de utilități, cu amplasamentul pe teritoriul județului Vrancea, acesta nedeținând avizul CTE din partea SNTGN Transgaz SA pentru proiectul tehnic de relocare/înlocuire a conductei de gaz intersectată de proiect”, se precizează într-un comunicat transmis de compania de stat.
Din informațiile Europa Liberă, un motiv al grabei ar putea fi întârzierile de execuție a drumurilor.
„Proiectul Autostrăzii Moldovei este într-o mare întârziere, cu cel mai avansat tronson abia ajuns la 20%”, atrăgea atenția acum două luni Horațiu Cosma, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor (USR). În august pe tronsonul Bacău-Focșani abia se amenaja șantierul.
Decizia VI. Transgaz ar fi știut, dar a acționat public doar după tragedie
La 20 de minute după explozie, Transgaz a închis magistrala. De altfel, prefectul județului Vrancea, Nicușor Halici, a declarat presei că societatea de stat care se ocupă de transportul gazelor știa de lucrările efectuate de Spedition UMB.
El a lăsat să se înțeleagă că magistrala chiar nu ar fi fost situată la o adâncime de 1,8 metri, așa cum prevede legea.
„Nu pare o adâncime tocmai în regulă pentru o magistrală. Trebuia să fie la un metru optzeci, de la nivelul primului strat de autostradă, de pământ, de ce se pune”, a mai spus Nicușor Halici.
Reprezentanții Transgaz au negat acest lucru printr-un comnicat. Explicațiile stratului „subțire” de pământ de deasupra conductei s-au referit la lucrările de decopertare a terenului efectuate deja de antreprenor.
Imediat după tragedie, reprezentanții Transgaz au anunțat că societatea Spedition UMB este de vină pentru tragedie.
Importanța A7 pentru România
Autostrada Moldovei (A7) este unul dintre cele mai importante programe de infrastructură atât din perspective istorice - prima autostradă din această regiune - cât și economice.
„Șantierul A7 este cel mai mare proiect rutier din Europa finanțat din PNRR”, a spus Cătălin Drulă, președintele USR și fostul ministru al Transporturilor, în mandatului căruia (2021) s-a semnat acordul de finanțare.
Prin intermediul PNRR ar urma să fie finanțați 434 de kilometri, iar autostrada A7 Ploiești – Pașcani (320 km) este principalul proiect din plan.
Astfel, conform informațiilor din PNRR, costurile totale necesare investiției aferente construirii autostrăzii A7 se ridică la 22 de miliarde lei (fără TVA). Din această sumă, 19 miliarde lei reprezintă construcțiile și montajul.
Segmentul de 96 de kilometri între Focșani și Bacău are o finanțare de 8,2 miliarde lei. Pentru că banii vin prin PNRR, autostrada trebuie finalizată până în 2026, altfel România pierde fondurile europene.
Investigația tragediei este condusă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea.
„Procurorul de caz și polițiștii criminaliști efectuează cercetarea pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care s-a produs evenimentul. În această cauză a fost întocmit un dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, distrugere, neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, precum și nerespectarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă", a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Vrancea, Paula Enache.