#Dependențe | Paharul de alcool care îneacă necazurile. Povestea unei dependențe care se poate naște în copilărie

Your browser doesn’t support HTML5

Când ai băut un pahar ultima dată? Cunoști pe cineva care bea ceva seară de seară ca să se relaxeze? Cum învață copiii de la părinți că „alcoolul e bun”? Câte pahare de alcool înseamnă dependență?

DEPENDENTUL: sportiv de performanță, bărbat divorțat, alcoolic

Alex Manole are 39 de ani, e antrenor și sportiv de performanță. Când a terminat Academia Națională de Educație Fizică și Sport, a început să își completeze educația cu studii de nutriție și performanță motrică. De atunci a antrenat sute de oameni. Nimic din ceea ce făcea nu prevestea că, dintr-un sportiv care participa frecvent la concursurile de culturism, va ajunge un alcoolic care doarme sub cerul liber, pe asfalt. A fost cea mai neagră perioadă a vieții lui.

Divorțul a fost primul pas spre alcool. A început cu o bere, seara, ca să poată dormi - despărțirea i-a adus insomnii repetate. Apoi, o bere nu a mai fost de ajuns: a fost nevoie de un pahar de vin, o sticlă de vin mai târziu, iar spirala consumului s-a tot extins până a ajuns să aibă nevoie de 2-3 litri de vodcă pe zi.

PSIHOLOGUL: sevrajul poate duce la moarte

Nimeni nu ajunge peste noapte să consume atât de mult, dar mecanismul e explicat de medicul psiholog.

Consumul regulat cere un consum tot mai mare - fiindcă organismul se învață cu dozele primite, iar lipsa alcoolului crează sevraje tot mai dese. Poate nu știți, dar e confirmat medical: sevrajul de alcool este singurul care poate duce la decesul dependentului. Creierul nu mai este capabil sa regleze productia de substante chimice din cauza consumului de alcool, iar dereglările produse schimbă controlul semnelor vitale ale dependentului. Așa poate ajunge la atac de cord sau accident vascular cerebral.

Una din 20 de persoane dependente moare din cauza sevrajului de alcool, spun statisticile medicale.

Acolo a ajuns și Alex. A tras-o în drama dependenței de alcool și pe mama lui care, de milă, a început să îi cumpere alcool, ca să nu îl mai vadă suferind. Privind în urmă, povestește despre copilăria cu un tată care obișnuia să bea regulat, care i-a interzis să facă sport pentru că era bun la școală. Alex crede că normalizarea consumului de alcool în casă l-a făcut să nu ia deloc în serios panta pe care aluneca atunci când a început să crească doza de alcool.

ROMÂNIA: o treime din populație bea

România e țara unde 35% din populație recunoaște că a băut peste măsură în ultima lună. E pe locul 2 în Europa, după Danemarca.

Volumul de alcool pur pe cap de locuitor consumat într-un an se ridică la 11 litri. Atenție, e statistică, nimeni nu bea alcool pur, iar media e făcută la nivelul tuturor locuitorilor, nu doar al băutorilor.

Dependența de alcool e o boală psihică. Efectele pe care le creează în creierul unui dependent sunt cele care îl fac să vrea mereu, să vrea mai mult, să vrea tărie. Nu poate fi tratată fără sprijinul medicului psihiatru, care prescrie tratamentul de substituție, de detoxifiere, în spital, sub supraveghere. Greul dependentului care vrea să se lase începe abia după această perioadă.

În România, nu e niciun centru de reabilitare pentru alcoolici prin rețeaua medicală publică; nu decontează servicii de terapie psihologică necesară. Statul nu sprijină grupurile de Alcoolici Anonimi - practic, nu face nimic pentru dependenții de alcool care plătesc accizele ce alimentează bugetul Ministerului Sănătății.

Există posibilitatea unor programe de recuperare în instituții private, clinici sau organizații non-guvernamentale. Costurile lunare variază între 1500 și 5000 de lei.

REABILITAREA

Alex Manole nu mai bea nimic de trei ani, e abstinent complet: „În momentul în care îmi spune cineva «Hai, bă, că e doar un pahar!», îî spun că vorba asta aproape m-a omorât”. Recunoaște că a fost greu drumul de recuperare, dar acum vorbește de pe scena concursurilor de culturism depre pericolul care se ascunde în consumul regulat de alcool.