Candidații de top la europarlamentare dezbat viitorul Europei. Ursula von der Leyen spune că ar putea lucra cu extrema dreaptă

În orașul olandez Maastricht, luni, a avut loc dezbaterea candidaților de top ai grupărilor politice din Parlamentul European.

Formațiunile europene și-au trimis la dezbatere așa-numitul Spitzenkandidat, adică nominalizarea partidului pentru postul de președinte al Comisiei Europene, dacă ar câștiga alegerile.

Cap de listă în rândul participanților a fost actuala președintă a Comisiei și reprezentanta Partidului Popular European (EPP), cel mai mare grup politic din Parlament, Ursula von der Leyen.

Sosind la dezbaterea de la Maastricht, în mulțimea care a întâmpinat-o pe von der Leyen s-a aflat și o tânără care a strigat după președinta Comisiei, numind-o criminal de război din cauza susținerii sale necondiționate pentru atacurile Israelului.

Din partea Socialiștilor a participat francezul Nicolas Schmit, în timp ce Verzii au fost reprezentați de olandezul Bas Eickhout. Din partea liberalilor de la ALDE a participat Marie-Agnes Strack-Zimmermann, iar stânga l-a trimis pe Walter Baier.

La dezbatere, Eickhout a sosit pe bicicletă și Baier a venit cu trenul.

Un alt partid mai puțin cunoscut care a trimis un reprezentant este European Free Alliance, care reprezintă regiunile europene separatiste și autonome. Candidatul lor de top este Maylis Rossberg, o tânără de doar 24 de ani din minoritatea daneză din nordul Germaniei.

Singurii care nu și-au trimis un reprezentant au fost cei din Partidul Conservatorilor și Reformiștilor (ECR), gruparea de extremă dreapta condusă de premierul italian Giorgia Meloni. Partidul nu urmărește sistemul de Spitzenkandidat.

De asemenea, federaliștii de la Volt, singurul partid pan-european, nu au fost invitați să participe.

A participat, în schimb, cealaltă grupare extremistă, partidul Identitate și Democrație (de care țin Lega Nord din Italia, Front National din Franța, fasciștii portughezi de la Chega și cu care sunt afiliați cei din Alternativa pentru Germania - AfD).

În Maastricht s-au pus bazele Uniunii Europene în forma sa curentă, inclusiv a monedei unice euro, motiv pentru care orașul găzduiește cea mai importantă dezbatere de dinaintea alegerilor europarlamentare.

Marea necunoscută a dezbaterii a fost președintele partidului Mișcarea Politică Creștină Europeană (ECPM), Valeriu Ghilețchi. Reacția generală la prezența moldoveanului în dezbaterea de la Maastricht a fost confuzia. Nici măcar moderatoarele dezbaterii nu i-au pronunțat corect numele.

Până și în rândul candidaților care au participat la dezbatere, nimeni nu i-a pronunțat numele lui Ghilețchi, pentru că nu au interacționat cu el. În timp ce alții își aruncau întrebări și replici ori ascultau cu atenție ce spuneau oponenții lor, Ghilețchi stătea, stingher, în colțul scenei.

În timp ce el vorbea, candidații cei mai înfocați luau o binemeritată pauză, așteptând să poată interacționa din nou cu idei relevante.

În blogul live ținut de Politico, care au fost organizatorii media ai dezbaterii, Ghilețchi nu apare aproape deloc. Mai multe despre participarea lui Ghilețchi la această dezbatere, la Europa Liberă Moldova.

Temele dezbaterii: mediu, securitate, democrație

Temele discutate de către candidații la președinția Comisiei Europene au fost alese de către tinerii europeni într-un sondaj organizat de Universitatea Maastricht: schimbările climatice, politica externă și de securitate și starea democrației în UE.

Candidații au deschis cu un mesaj general despre propunerile partidului lor:

• Valeriu Ghilețchi (Mișcarea Politică Creștină Europeană, ECPM) a vorbit despre continuarea moștenirii creștine a fondatorilor Uniunii Europene.
• Walter Baier (Stânga) a spus că partidul său dorește ameliorarea crizei locuințelor, printr-o limită pusă pe AirBnB-uri și impunerea unor limite legale pentru chirii.
• Marie-Agnes Strack-Zimmermann (ALDE, acum cunoscut drept Renew) a mizat pe propunerea de securitate și siguranță, pe fondul avantajelor economice și a drepturilor și libertăților din UE.
• Nicolas Schmit (S&D) a vorbit despre importanța pentru tineri a unei slujbe bune și a unui mediu sănătos, în fața unei lumi marcate de policrize.
• Ursula von der Leyen (EPP), actuala președintă a Comisiei Europene, dorește să mențină parcursul de până acum.
• Anders Vistisen (ID) spune că vrea să concedieze 10.000 de birocrați care asigură funcționarea instituțiilor de la Bruxelles.
• Bas Eickhout (Verzii) spune că partidul său vrea să combată inechitățile sociale și să ia măsuri pentru a combate schimbările climatice.
• Maylis Rossberg (EFA) amintește despre drepturile minorităților naționale.

Dintre partidele românești, PSD și PRO România țin de S&D; PNL, UDMR și PMP sunt în familia EPP. Europarlamentarii de pe listele USR-PLUS, care acum fac parte din USR sau REPER, iar unii sunt independenți, sunt în grupul Renew.

La grupul Conservatorilor și Reformiștilor, care nu a fost reprezentat la dezbatere, ar adera europarlamentarii de pe listele AUR și cei din partidul senatoarei proruse Diana Șoșoacă.

Cele mai importante momente

• Toți împotriva lui Vistisen

Singurul lucru asupra căruia au căzut de acord mai toți candidații a fost faptul că nu-l voiau acolo pe Vistisen, candidatul grupării extremiste Identitate și Democrație.

Până și Ursula von der Leyen, care în alte situații avea comportamentul reținut al unui diplomat, și-a dat ochii peste cap la răspunsurile lui.

Majoritatea candidaților au vorbit despre nevoia ca UE să se apere împreună și să contribuie la apărarea Ucrainei, inclusiv prin propunerea Ursulei von der Leyen de a crea un post de comisar european pentru securitate. Vistisen a spus că apărarea ar trebui să țină mai degrabă de NATO.

Anders Vistisen spune că organizatorii au dezbătut îndelung dacă să-l invite sau nu la Maastricht.

Dezbaterea a ajuns la acuze reciproce, odată cu discuția despre influențele străine.

După ce Eickhout, reprezentantul Vezilor, a precizat problemele politicienilor și angajaților ID în ceea ce privește influența Rusiei și Chinei, replica lui Vistisen a fost că și social-democrații au fost influențați de Qatar. Momentul în care Bas Eickhout a menționat aceste scandaluri a atras susținerea vocală a publicului.

Programul electoral al ID repetă „minciunile și propaganda lui Putin”, a declarat von der Leyen.

Vistisen a propus și o conspirație nefondată, conform căreia liderii din Bruxelles ar exploata războiul din Ucraina pentru a schimba tratatele europene și a scoate dreptul de veto.

Marea constantă a lui Vistisen a fost faptul că va menționa mereu, fără greș, țara sa nativă, Danemarca, drept cel mai bun exemplu pentru toate.

Candidatul extremei drepte a încercat să-și acuze contracandidații de antisemitism. Replica nu a fost luată în serios de aceștia, care au amintit că extrema dreaptă a fost istoric și rămâne până în ziua de astăzi facțiunea cea mai îndeaproape asociată cu antisemitismul.

Vistisen a fost singurul candidat huiduit de mulțime.

• Von der Leyen Q&A

În mijlocul dezbaterii, contracandidații Ursulei von der Leyen s-au întors înspre ea, pentru a-i cere să-și explice deciziile din timpul mandatului. Astfel, discuțiile pe teme precum fondurile europene, Pactul Verde și apărarea s-au transformat într-o sesiune în care ei puneau întrebări și președinta Comisiei răspundea dând exemple din munca Comisiei.

Altă problemă esențială a fost aceea a colaborării EPP cu extremiștii de dreapta din ECR, ipoteză refuzată de repetate ori de Ursula von der Leyen.

Șefa Verzilor, Eickhout, a confruntat-o direct președinta CE pe subiectul colaborării cu ECR.

Președinta Comisiei promisese în trecut că nu va colabora cu aceștia sub nicio formă, însă de data aceasta a declarat că „va depinde de compoziția Parlamentului și de cine în ce grup este”.

Ursula von der Leyen a devenit centrul atenției în această dezbatere și a putut oferi răspunsuri care nu au ținut doar de promisiuni, ci de rezultatele concrete ale Comisiei din timpul mandatului său.

Ea a spus că nu va lucra cu membrii grupării ID, însă a indicat că ar fi dispusă să negocieze cu ECR. Este un moment decisiv în această campanie, scrie Politico. Atât socialistul Schmit cât și Eickhout, din partea Verzilor, și-au exprimat șocul.

„Poftim?!”, a intervenit Eickhout după această declarație.

„Valorile și drepturile nu se împart după aranjamentele politice. Ori vă aliați cu ei, ori spuneți că nu este posibil”, a răspuns Schmit.

Ursula von der Leyen a discutat și despre contractul cu Pfizer, caz în care este acum cercetată de Procurorul European. Ea a spus că toate contractele au fost aprobate de statele membre.

• Nicio linie roșie pentru Gaza

Subiectul sensibil al acestei dezbateri a fost războiul Israelului împotriva Hamas în Fâșia Gaza.

Întrebată când va impune sancțiuni asupra Israelului, la fel cum a impus asupra Rusiei, Urusla von der Leyen a explicat că nu există niciun moment în care ar pune piciorul în prag.

Până și în cazul unei invazii a orașului Rafah, unde s-au refugiat majoritatea palestinienilor din Gaza, soluția șefei CE ar fi să convoace liderii europeni pentru a găsi o poziție comună.

Reacția publicului a fost negativă.

La finalul acestei discuții despre apărare a ajuns și subiectul migrației.

Majoritatea europenilor își doresc granițe externe mai tari, însă Bas Eickhout (Verzii) a răspuns că întocmai această abordare a unei crize umanitare drept o amenințare la securitatea Europei reduce solidaritatea.

• Problema mediului
  

Pe tema protecției mediului, Ghilețchi a răspuns că „natura a fost creată de Dumnezeu” și că agricultura - cea mai mare porțiune din bugetul UE și una dintre cele mai vechi politici centralizate în Europa, care asigură subvențiile necesare fermierilor - ar trebui decentralizată și „dată înapoi” statelor membre.

Mai complicată a fost abordarea Ursulei von der Leyen, care a coordonat implementarea Pactului Verde, dar a oferit concesii majore industriei și fermierilor în urma protestelor.

Ea spune că „Pactul Verde este soluția pentru competitivitatea Europei. Ceea ce ține în urmă economia este lipsa de calificări, digitalizarea incompletă, costurile ridicate ale energiei”.

Candidații au reușit să evite subiectul încă controversat al protestelor fermierilor, scrie Euronews.

• Eickhout, olandezul

Anders Vistisen a spus despre rivalul său politic, olandezul Bas Eickhout, că este belgian. Greșeala a provocat râsete în public.

Olandezul Bas Eickhout a trebuit să amintească în dezbatere că nu este belgian.

Câștigători și pierzători

Încă dinainte să spună vreun cuvânt, Bas Eickhout a rugat membrii publicului să se oprească din aplaudat, ca să-și poată începe discursul.

Teatrul din Maastricht a fost plin cu tineri de la universitatea din oraș, iar tinerii sunt singura generație care consideră schimbările climatice a fi o problemă prioritară, astfel că Eickhout a fost cel care avea oricum cele mai bune șanse în fața acestui public.

„Atmosfera din teatru este înșelătoare. Verzii au speranțe mai mici decât în 2019 și și-ar putea pierde puterea de a contura legile europene dacă von der Leyen va lucra cu partidele de extremă dreapta”, amintește Politico.

Dintre cei care au votat în sondajul organizat de Politico în timpul dezbaterii, aproape jumătate spun că și-ar dori să-l vadă pe Eickhout în rolul de președinte al Comisiei Europene. Votul este reprezentativ pentru categoria de tineri activi politic, cu interese europene - genul de oameni care urmăresc live dezbaterea, în primul rând.

La rândul ei, actuala șefă a Comisiei s-a bucurat de respectul publicului. Ursula von der Leyen și-a putut pune pe masă portofoliul de realizări din cei cinci ani de mandat, ceea ce i-a oferit mai multă credibilitate decât oricare alt candidat.

Nicolas Schmit și Marie-Agnes Strack-Zimmermann, deși reprezintă două dintre grupările cele mai mari din Parlamentul European - S&D, respectiv ALDE - nu au reușit să impresioneze publicul, intervenind mai rar decât s-ar fi așteptat lumea de la ei și cu remarci slabe.

A impresionat Maylis Rossberg, tânăra de 24 de ani care a participat destul de activ pe lângă politicieni mari ai Europei, deși mulți dintre ei sunt în politică de dinainte să se nască ea. În această dezbatere, rolul său a fost mai degrabă de a-i reprezenta pe cei din tânăra generație, pe ale căror voturi încearcă să le atragă celelalte partide.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.