Dezinformarea, zvonurile și fake-news-urile despre Covid au provocat moartea a sute de oameni și spitalizarea altor mii

Un studiu publicat în American Journal of Tropical Medicine and Hygiene, care a analizat date din 87 de ţări, în 25 de limbi, a identificat 2.311 de materiale legate de COVID-19, din care 1.856 au fost false (82%), iar 7,8% au fost teorii ale conspiraţiei. Potrivit cercetării, peste 800 de persoane au murit după ce au consumat substanţe alcoolice foarte concentrate în încercarea de a se proteja de Covid, în timp ce 5.900 de persoane au fost spitalizate după ce au consumat metanol, 60 dintre acestea pierzându-şi ulterior vederea.

O echipă formată din oameni de ştiinţă din mai multe ţări a analizat informaţiile false „îmbrăcate” într-o formă care le poate da credibilitate publicate din perioada 31 decebrie 2019 şi 3 aprilie 2020. Echipa a urmărit și examinat zvonurile, teoriile conspirației și dezinformările legate de COVID-19, care au circulat în special pe platformele online, Facebook, Twitter, ziarele online, pentru a vedea impactul acestora asupra sănătății publice. Analiza a arătat că 24% din totalul materialelor publicate au fost legate de decese şi transmiterea coronavirusului, 21% erau despre măsurile de prevenție, 19% au făcut referire la tratament sau „leacuri”, iar în 15% se vorbea despre din cauza bolii şi originile virusului. Din total, 82% s-au dovedit neadevărate.

Cele mai multe zvonuri și teorii ale conspirației au fost identificate din India, Statele Unite, China, Spania, Indonezia și Brazilia, Marea Britanie.

Îți mai recomandăm Șase luni de COVID-19 - un munte de minciuni, conspirații și manipulare

Consumul de usturoi, menținerea gâtului umed, evitarea mâncarii picante, pulverizarea clorului și importanța vitaminelor C și D au circulat ca exemple de metode care ajută la prevenirea bolii. Mai mult, pe lângă alimente și vitamine pentru a spori imunitatea, unele zvonuri s-au concentrat asupra așa-numitelor tratamente miraculoase, cum ar fi amestecarea soluției de clorit de sodiu cu acid citric, folosirea înălbitorului și a alcoolului recomandate pentru imunitate. În vogă au fost și metodele pentru autodiagnosticarea coronavirusului: păstrarea respirației mai mult de 10 secunde.

Sub titluri de genul „Ouăle de găină sunt contaminate cu coronavirus”, „Băutul de înălbitor poate ucide virusul”, „Toate bolile vin din China” sau „COVID-19 este o armă biologică finanţată de fundaţia Bill & Melinda Gates pentru vânzările ulterioare de vaccinuri”, astfel de informații false au circulat intens în prima perioadă a pandemiei și au produs victime, arată studiul menționat, care oferă și exemple relevante.

• Utilizatorii indieni ai reţelelor sociale au fost determinați de astfel de dezinformări să consume urină de vacă sau bălegar pentru a se proteja de infecţie .
• În Arabia Saudită consumul de urină de cămilă a fost promovat drept leac împotriva virusului.
• Consumul de alcool puternic concentrat ar putea dezinfecta organismul și ucide virusul, a fost o dezinformare care a ucis aproximativ 800 de persoane
• 5.876 de oameni au fost spitalizați și 60 au orbit complet după consumul de metanol
• În Turcia, alte 30 de persoane au murit din aceeași cauză
• Bărbații din Asia de Sud au ingerat fie dezinfectant de suprafețe, fie dezinfectant de mână pe bază de alcool
• În India 12 persoane, inclusiv cinci copii, s-au îmbolnăvit grav după ce au băut un lichior obținut din semințe toxice, Datura (plantă ummetta în limbaj local), ca leac pentru coronavirus. Potrivit victimelor, au vizionat un videoclip pe social media care arăta asta.
• Într-o biserică din Coreea de Sud, unde s-a pulverizat apă sărată contaminată printre participanți, rezultatul a fost de peste 100 de infecții.

• Concluziile experților

Răspândirea zvonurilor și teoriilor conspirației nu afectează numai indivizii, dar poate avea și consecințe la nivelul societal, inclusiv asupra sistemului de asistență medicală. ”Cumpărarea panicii COVID-19 a crescut prețurile la bunurile esențiale, cum ar fi măștile de față, igienizatoarele de mână și hârtia igienică, motiv pentru care acestea nu au fost la îndemâna multor oameni”, atrage atenția studiul.

Îți mai recomandăm Coronavirus România: Deconstruirea unor zvonuri apărute în plină pandemie

Teoriile conspirației pot duce la neîncredere față de guverne și profesioniștii din domeniul sănătății, ceea ce poate avea impact asupra comportamentului oamenilor care solicită asistență medicală. Anterior, s-a mai arătat că teoria conspirației poate motiva oamenii să refuze să fie vaccinați sau să primească antibiotice și alte medicamente care i-ar putea salva.

În concluzie, spune studiul, dezinformarea alimentată de zvonuri și teoriile conspirației poate avea implicații potențial severe în ceea ce privește sănătatea publică.

Oamenii de ştiinţă au cerut guvernelor şi organizaţiilor internaţionale să monitorizeze mai bine dezinformarea în mediul online şi să coopereze cu companiile de social media pentru a difuza informaţii corecte.