Din 1882 și până în 1989, sudul țării a fost protejat de vântul arid și de lipsa ploilor cu perdele de păduri. În anii '90, tăierile ilegale au distrus pădurile, sub privirile inerte ale Poliției și Romsilva. Acum, localnicii au rămas fără culturi agricole din cauza „nisipurilor zburătoare”.
Agricultura se mai poate face în Oltenia - dar și în alte zone din sud, estul și vestul României - numai cu foraje pentru a scoate apa din subsolul terenurilor, iar culturile de cereale care au nevoie de precipitații din belșug sunt înlocuite cu cele iubitoare de căldură sau exotice, cum ar fi căpșunele și curmalii, mai puțin pretențioase din punct de vedere al consumului de apă.
400.000 de hectare de teren riscă să devină în câțiva ani dune și suprafața va continua să se extindă. Oltenia, Bărăganul, sudul Dobrogei, sud-estul Moldovei și Banatul sunt regiunile cele mai afectate.
Două sunt motivele care duc la apariția nisipului pe terenurilor arabile. Lipsa precipitațiilor, sunt ani în care între mai și mijlocul lui august nu plouă deloc. Apoi, absența perdelelor forestiere care să protejeze pământul de vânt și să păstreze apa în sol.
Mulți fermieri din regiunile în proces de deșertificare aleg să nu-și mai cultive terenurile secetoase pentru că nu-și permit să sape puțuri și să achite o notă de plată de peste o mie de euro pe hectar pentru irigații.
Ministerul Mediului a început un program de împădurire în Oltenia, dar micile păduri de salcâm care au apărut în ultimii ani nu fac față secetei. În plus, împădurirea s-a făcut comasat, nu sub formă de bariere verzi.
Uneori împăduririle s-au făcut pe fondurile forestiere ale foștilor șefi din Ministerul Mediului. De ce? Pentru ca aceștia să nu cheltuiască din buzunar ca să își împădurească terenurile tăiate la zero.
În lipsa unui program național serios, sudul României va deveni rapid o zonă de tip deșert, acoperită definitiv de „nisipuri zburătoare”, cum se exprimă localnicii. Specialiștii susțin că deșertificarea sudului țării este o realitate, nu mai este doar o poveste. Soluția: un program național serios de reîmpăduriri. E necesar de ani de zile și nu e gata nici acum.
Agricultura se mai poate face în Oltenia - dar și în alte zone din sud, estul și vestul României - numai cu foraje pentru a scoate apa din subsolul terenurilor, iar culturile de cereale care au nevoie de precipitații din belșug sunt înlocuite cu cele iubitoare de căldură sau exotice, cum ar fi căpșunele și curmalii, mai puțin pretențioase din punct de vedere al consumului de apă.
400.000 de hectare de teren riscă să devină în câțiva ani dune și suprafața va continua să se extindă. Oltenia, Bărăganul, sudul Dobrogei, sud-estul Moldovei și Banatul sunt regiunile cele mai afectate.
Două sunt motivele care duc la apariția nisipului pe terenurilor arabile. Lipsa precipitațiilor, sunt ani în care între mai și mijlocul lui august nu plouă deloc. Apoi, absența perdelelor forestiere care să protejeze pământul de vânt și să păstreze apa în sol.
Mulți fermieri din regiunile în proces de deșertificare aleg să nu-și mai cultive terenurile secetoase pentru că nu-și permit să sape puțuri și să achite o notă de plată de peste o mie de euro pe hectar pentru irigații.
Ministerul Mediului a început un program de împădurire în Oltenia, dar micile păduri de salcâm care au apărut în ultimii ani nu fac față secetei. În plus, împădurirea s-a făcut comasat, nu sub formă de bariere verzi.
Uneori împăduririle s-au făcut pe fondurile forestiere ale foștilor șefi din Ministerul Mediului. De ce? Pentru ca aceștia să nu cheltuiască din buzunar ca să își împădurească terenurile tăiate la zero.
În lipsa unui program național serios, sudul României va deveni rapid o zonă de tip deșert, acoperită definitiv de „nisipuri zburătoare”, cum se exprimă localnicii. Specialiștii susțin că deșertificarea sudului țării este o realitate, nu mai este doar o poveste. Soluția: un program național serios de reîmpăduriri. E necesar de ani de zile și nu e gata nici acum.