Maria Alexandra Chivu și Andrei Niculae au ajuns subsecretari de stat la vârsta la care colegii lor de generație abia își găsesc joburi entry level la companii private.
Premierul Marcel Ciolacu a semnat, pe 2 august, numirea Mariei Alexandra Chivu în funcția de vicepreședinte al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR). Tânara, de numai 27 de ani, a fost pentru câteva luni angajată asistent la autoritatea cu pricina. Acum a ajuns subsecretar de stat.
Elena Alexandra Chivu, studentă la master și vicepreședinte la o autoritate a statului
Nu există multe informații publice despre tânăra din conducerea Autorității pentru Digitalizarea României. Nu are, încă, un CV pe pagina de internet a instituției și nici alte activități care să lase urme în spațiul public. În decizia semnată de Marcel Ciolacu a fost prima oară când numele său a apărut public.
Pe pagina sa personală de Facebook scrie că a terminat Facultatea de Matematică/Informatică din Brașov, începută în 2015, și că este studentă la master, la Universitatea din București, unde studiază Managementul Crizelor, din 2021. Se prezintă pe pagina de socializare cu «Toate le pot întru Hristos, Cel care mă întăreşte».
Maria Alexandra Chivu postează des mesaje motivaționale, pe pagina sa de Facebook.
Activitatea sa politică a început la TSD Brașov, în 2017, după cum arată o postarea a formațiunii politice. Iar de atunci, postările sale sunt aproape în majoritate dedicate partidului.
S-a fotografiat alături de lideri locali ai PSD, dar și de vedete de la centru - Adrian Năstase sau Viorica Dăncilă.
În 2019, Maria Alexandra Chivu făcea cunoscut că va vota cu Viorica Dăncilă.
Prima mențiune a sa ca angajat al statului este din septembrie 2022. Alexandra Elena Chivu a depus declarație de avere ca asistent la Autoritatea pentru Digitalizarea României, declarație din care nu reiese că ar fi avut un loc de muncă anterior.
Pe 2 august, premierul Marcel Ciolacu a semnat numirea sa în funcția de vicepreședinte al ADR. În aceeași zi, Elena Alexandra Chivu a mulțumit public PSD Brașov pentru susținere. Și TSD Brașov a felicitat-o pentru funcție.
Maria Alexandra Chivu a mulțumit public partidului care a propulsat-o într-o funcție importantă.
Noul vicepreședinte al ADR nu a răspuns întrebărilor transmise de Europa Liberă.
Elena Alexandra Chivu l-a înlocuit la conducerea ADR pe Dragoș Tohănean, IT-ist de meserie, cu MBA și experiență la mai multe companii de top locale sau multinaționale, profesor asociat la Facultatea de Matematică și Informatică din Universitatea Transilvania Brașov.
Andrei Niculae, numit subsecretar de stat la câteva luni de la absolvirea facultății
Cel de-al doilea vicepreședinte al Autorității, numit în decembrie 2022, este Andrei Niculae, 23 de ani.
Andrei Niculae a absolvit liceul Laude-Reut, școală privată din Capitală unde taxa anuală este de aproximativ 10.000 de euro. Este licențiat în Științe Politice, în 2022.
A lucrat în timpul facultății în Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva Covid-19, la comunicare. Când comitetul s-a desființat, Andrei Niculae a ajuns la ADR, tot la comunicare, deși era încă student. Este și vicepreședinte al tinerilor liberali.
Complexul Educațional Laude Reut s-a lăudat, pe pagina de Facebook, cu numirea fostului elev Andrei Niculae în funcția de vicepreședinte al ADR.
Tatăl său, Aurel Niculae a fost președinte PUNR Călărași, apoi deputat PNL. Aproape toată viața a lucrat la Regia Patrimoniului de Stat, acolo unde este și acum consilier. Mama este fiica actorilor George Motoi și Cezara Dafinescu.
Europa Liberă l-a întrebat pe Andrei Niculae ce îl recomandă pentru postul extrem de important în care a fost numit. A răspuns că e un tânăr care a ales să se implice în politică pentru a schimba România. Și că are experiența Consiliului Național al Elevilor unde a fost prim-vicepreședinte.
Cele câteva luni petrecute la comunicare în ADR l-au ajutat să-și facă o imagine de ansamblu asupra instituției. Așa că a fost nominalizat de partid ca vicepreședinte.
Andrei Niculae este vicepreședinte ADR și nepotul actorilor George Motoi și Cezara Dafinescu.
„În prima mea poziție la Autoritatea pentru Digitalizarea României, am fost membru al departamentului de comunicare, care este un agregator de informație din interiorul instituției. Am obținut astfel o perspectivă de ansamblu, precum și detaliile tehnice ale activității ADR, așadar am fost nominalizat de formațiunea politică din care fac parte să fiu promovat în funcția de vicepreședinte al instituției”, a declarat el pentru Europa Liberă.
„Sunt unul dintre tinerii care și-a exprimat intenția de a-și asuma un rol important în transformarea digitală a statului român și am primit această șansă prin implicarea mea politică. Nu pot să nu remarc o dilemă: majoritatea critică tinerii pentru lipsa de implicare, dar, dacă implicarea lor dă rezultate, urmează critici despre lipsa de experiență. Este un cerc vicios similar celui în care job-urile entry-level cer experiență, dar angajatorii nu oferă oportunități pentru acumularea respectivei experiențe”, a mai explicat Andrei Niculae poziția importantă obținută.
Poziția entry level obținută de tânărul politician PNL este direct cea de subsecretar de stat.
Autoritatea pentru Digitalizarea României, misiune importantă, angajați puțini
Înființată în 2020, ADR are ca misiune realizarea obiectivelor ambițioase ale Guvernului României în sfera transformării digitale a societății românești, după cum scrie pe pagina instituției.
Cu o organigramă aprobată de 296 de posturi, autoritatea a avut timp de aproape doi ani doar jumătate din angajații de care are nevoie.
În schimb, schema de conducere a fost mereu completă. Adică un președinte cu rang de secretar de stat, doi vicepreședinți cu rang de subsecretar de stat, un secretar general, un secretar general adjunct, opt directori și doi directori adjuncți.
Cele mai multe posturi vacante erau, în mai 2023, la direcția pentru promovarea societății informaționale - 40, așa cum rezultă dintr-un răspuns transmis de ADR Europei Libere.
La proiecte implementate, ADR se laudă doar cu două, ambele cu bani europeni și contractate înainte de înființarea autorității. Are în gestiune mai multe proiecte, precum SEAP, ghiseul.ro, e-guvernare.ro, și acestea deja implementate de mai mulți ani.
ADR are în derualare mai multe proiecte importante pentru societate, unele cu termen de livrare deja depășit.
- Sistem Informatic pentru Evidența Clinică a secțiilor A.T.I. - termen de finalizare decembrie 2023
- HUB de servicii MMPS - termen de finalizare decembrie 2023
- Sistem Informatic pentru Registrele de Sănătate - termen de finalizare decembrie 2023
- Cadru strategic pentru adoptarea și utilizarea de tehnologii inovative în administrația publică 2021 – 2027 - termen de finalizare decembrie 2023
- Platforma Software Centralizată pentru Identificare Digitală - termen de finalizare august 2023
- Sistem Informatic Naţional pentru Adopţie - trebuia finalizat în iulie 2023
- Sistem Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă - termenul de finalizare amânat de două ori, până în 2024
- Sistem Național de Management privind Dizabilitatea - noiembrie 2023
- Sistem de interoperabilitate tehnologică cu statele membre UE.
Cel mai important proiect care va intra în administrarea ADR este cel al cloud-ului guvernamental. Finanțarea cloud-ului se va face din PNRR, în total 2,2 miliarde de lei. Bugetul va fi împărțit de cele trei instituții participante la proiect:
- Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR): 474 milioane lei
- Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS): 1,5 miliarde lei
- Serviciul Român de Informații (SRI): 237 milioane lei
„Modelul” ADR se repetă în toate instituțiile statului
Jurnalistul Ion M. Ioniță, redactor șef al publicației Historia, consideră numirile de la vârful Autorității pentru Digitalizarea României doar un exemplu al modului în care se construiește aparatul bugetar, prin politizare și răsplătirea clientelei politice.
„Este marea problemă a României, de care nu se atinge nimeni. Practic toate instituțiile din România sunt politizate și pentru că nu au existat suficiente posturi pentru a satisface pe toată lumea în decursul anilor, în timpul diverselor coaliții guvernamentale”, explică jurnalistul, „ soluția a fost crearea unor noi posturi”.
Odată intrați în sistem, acești oameni, clienți politici, rămân acolo indiferent de cine vine la putere.
„Fenomenul este evident. Persoane care n-au o legătură sau care nu au ce căuta în anumite posturi sunt promovate. Se creează structuri ca să fie mai multe funcții de conducere, pentru că sunt plătite mai bine, evident, și, odată ce acești oameni intră într-o funcție, poți să fii sigur că nu îi mai clintește nimeni de acolo”, susține Ion M. Ioniță.
Îți mai recomandăm Șapte dintre miniștrii cabinetului Ciucă au soțiile sau soții angajați la statIar problema nu este doar că sistemului este umflat până la refuz cu posturi de conducere și autorități inutile, ci că este și ineficient. „Oamenii puși doar pe criterii politice nu au habar de funcționarea sistemului, nu le pasă”, crede Ion M. Ioniță.
Așa se deschide calea corupției. Iar cel mai bun exemplu e cel al scandalului azilurilor, spune jurnalistul.
„Deprofesionalizarea înseamnă corupție. Pentru că sunt oameni care n-au nici în clin, nici în mânecă cu instituția respectivă, care n-au niciun fel de interes să facă lucrurile să meargă, pentru că ei sunt parașutați politic și nu numai că își iau banii ca pe o sinecură, dar pur și simplu nu-i interesează ce se întâmplă cu instituția respectivă. Și atunci lasă lucrurile să meargă din inerție. Ceea ce am văzut cu azilul de bătrâni este expresia clară a ceea ce se întâmplă prin politizarea instituțiilor statului”, spune Ion M. Ioniță.
Îți mai recomandăm Carieră la stat. De la mii de specialiști promiși în campanie, la „știu cât de proști sunt”A doua mare problemă care rezidă este cea a bugetului. Statul a ajuns la fundul sacului iar premierul în funcție încearcă să facă rost de bani. Doar că misiunea sa nu e ușoară, spune jurnalistul. Ar trebui să taie tocmai din această clientelă politică bine înfiptă în instituțiile statului.
„ De aici e blocajul în care ne aflăm. Vedeți, premierul tot vorbește că va face și va drege, dar nu se ia nicio decizie. Nu se ia, pentru că ar trebui ca o bună parte din această clientelă să nu-și mai găsească posturile. Așa ceva nu se poate”, explică jurnalistul.
Iar concluzia sa este că în final nimeni nu se va atinge de aparatul bugetar, indiferent care vor fi consecințele.
„De aceea asistăm la această aberație care poate să coste România fondurile din PNRR și fondurile europene, ceea ce ar fi o catastrofă. Suntem într-un blocaj politic pentru că cei care ar trebui să facă reformă ar trebui să își dea afară propria clientelă politică. Și așa ceva nu vor să facă indiferent de costurile pe care populația României le va plăti”, declară redactorul șef Historia, Ion M. Ioniță, pentru Europa Liberă.
Îți mai recomandăm Țară în service | Cei 28 de sfătuitori ai lui Ciolacu. Premierul cere economii la buget, dar nu se atinge de cancelaria sa