Documente CNSAS | Zilele Eminescu, iunie 1989, sub supravegherea Securității. Scriitorii moldoveni: „În sfârşit, suntem acasă”

În iunie 1989, în Republica Socialistă România se desfășura o serie de evenimente comemorative legate de împlinirea a 100 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu. Evenimentele au durat mai multe zile (8-18 iunie 1989), în mai multe orașe: Botoșani, Iași, Râmnicu Vâlcea, București.

Programul manifestărilor de atunci a fost publicat de CNSAS.

„Ceea ce ne-a determinat să prezentăm acest episod au fost entuziasmul și curajul delegației din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM) – actuala Republica Moldova, așa cum au rămas ele consemnate în dosarele Securității. Chiar dacă în politica URSS - internă și externă - exista la acea vreme un curent reformator, acțiunile delegației moldovenești depășeau chiar și această deschidere. Creația poetică a lui Mihai Eminescu și comemorarea poetului național au fost catalizatorul unei întâlniri emoționante româno-moldovenești, cu manifestări patriotice sincere și de-a dreptul curajoase, ținând seama de epoca în care se petrecea

În numărul 24 din 8 iunie1989, săptămânalul «Literatura și Arta», revistă a Uniunii Scriitorilor și Ministerului Culturii din RSSM, era publicată pe prima pagină o scrisoare în care cetățeni din Moldova cereau „consimțămîntul să fie pus la dispoziție un tren turistic cu care să plece toți doritorii din Moldova pentru a depune flori la mormîntul lui Eminescu în ziua de omagiere a poetului”.

Scrisoarea se încheia cu mesajul „Dorim sa fim înțeleși just, căci un așa eveniment are loc o dată in viață. Rugăm să nu ne lipsiți de acest drept”.

Și este semnată: un grup de salariați de la Direcția de Construcții nr. 3 a Combinatului de Construcții nr. 1, din orașul Chișinău.

Scriitori români și străini au participat la evenimentele din iunie 1989.

Ceea ce a însemnat și că Securitatea comunistă a avut, la rândul ei, foarte mult de lucru.

„Dacă politica partidului interzicea orice «legături neoficiale» cu cetățeni străini (sub sancțiunea pedepsei penale), iată că un eveniment cultural de amploare aducea împreună oameni din mai multe țări, atât comuniste, cât și capitaliste. Și nu orice oameni, ci pe unii de care regimul comunist se simțea amenințat: scriitorii. Astfel că măsurile pentru control din partea Securității au fost pe măsura amplorii evenimentului”, scrie CNSAS.

Documentele publicate de CNSAS arată cum a tratat Securitatea evenimentele dedicate lui Mihai Eminescu ca pe un risc de securitate și cum au fost mobilizate diferitele direcții.

Direcția I (Informații interne) – coordonatorul principal al întregii acțiuni, verifica participanții români și străini, organiza controlul informativ la evenimente, cazare și deplasări. A trimis ofițeri în teritoriu și a gestionat măsurile de prevenire a „atitudinilor necorespunzătoare”.

Direcția a III-a (Contraspionaj) – implicată în verificarea invitaților străini, a colaborat la controlul informativ al specialiștilor veniți din exterior, a participat la selecția și instruirea translatorilor.

Direcția a V-a (Protecția conducerii PCR) – se ocupa de siguranță la întâlnirile la care participau lideri comuniști.

Serviciul independent „D” (Dezinformare) – implicat în acțiuni de dezinformare și influență, a fost folosit pentru și manipularea percepțiilor invitaților străini.

Securitatea Municipiului București – a aplicat măsurile operative pe teren, a supravegheat participanții români.

Securitățile județene (Botoșani, Iași, Suceava, Râmnicu Vâlcea) – au supravegheat manifestările locale, au monitorizat scriitorii, invitații și delegațiile pentru a previ orice formă de „solidaritate necontrolată”.

Miliția – a asigurat ordinea publică, controlul ceremoniilor (ex. Cimitirul Bellu).

Decontul notei de plată pentru consumația făcută de doi ofițeri de Securitate la restaurantul hotelului Dorobanți din Iași: două porții de mușchi de vacă, două salate, patru chifle, un brifcor, două [sticle de] apă. Total: 142 de lei.

Ofițerii de securitate disimulau că sunt clienți ai restaurantului, în timp ce instalau „șipca” – microfonul care intercepta convorbirile ambientale, care urmau să fie purtate în restaurantul hotelului de către participanții la Simpozionul Eminescu (măsuri IDEB - Interceptarea Discuţiilor prin Intermediul Emiţătorilor Alimentaţi la Baterie), scrie CNSAS.

Suma de 142 de lei menționată în documentul intitulat „Raport din 13.06.1989” reprezintă „cheltuieli măsuri IDEB la Hotel Dorobanți – acțiunea Eminescu” (măsuri IDEB - Interceptarea Discuţiilor prin Intermediul Emiţătorilor Alimentaţi la Baterie).

După evenimente, au curs notele informative.

Într-una dintre ele, a fost surprins un gest de curaj – o solicitare a conducătorilor delegației moldovenești, care au cerut ajutorul președintelului Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România (la acea dată, Dumitru Radu Popescu), pentru a face rost de o mașină de scris cu caractere latine.

Din document nu reiese dacă moldovenii au primit mașina de scris, dar e menționat clar că D.R. Popescu urma să-i raporteze la Securitate.

R. Moldova a revenit de la scrierea cu caractere chirilice la scrierea cu caractere latine pe 31 august 1989, la trei luni de la evenimentele din România.

Alte două documente publicate de CNSAS prezintă nota informativă depusă la Securitate, după încheierea manifestărilor, de sursa „Dobrescu” care raporta un moment emoționant petrecut la Botoșani.

„S-au adunat toți delegații din Cernăuți, Chișinău și din țara noastră, respectiv șapte sau opt, care au fost premiați. Juriul a refuzat să participe la această întâlnire. Cei adunați în această cameră erau aproximativ 50. Toți au hotărât să prezinte fiecare din lucrările lor sau să spună ceva. Basarabenii, în cor, au recitat «Doina» de Eminescu și apoi poezii de-ale lor. Poetul Vieru, conducătorul scriitorilor din Chișinău, a spus «Eminescu este al nostru», la care Mona Vîlceanu, mai curajoasă dintre toți, a spus: «Nu Eminescu este al vostru, ci voi sunteți ai noștri». Unii dintre basarabeni au spus: «În sfârșit, suntem acasă» și au început să plângă”.

Securitatea se implica în orice manifestare culturală care implica oaspeți din străinătate, spune pentru Europa Liberă Andrei Galiță, cercetător la CNSAS.

„Foarte multe manifestări culturale au avut loc sub supravegherea Securității, inclusiv Cerbul de Aur și Festivalul de Jazz de la Sibiu”, spune el.

Nu scăpau de atenția Securității nici evenimente cu participare doar internă. „Dacă exista posibilitatea să graviteze în jurul evenimentului și oameni care nu erau pe placul regimului”, spune cercetătorul de la CNSAS.