România urmează să primească prin PNRR 29.2 miliarde de euro, împrumuturile fiind de 15 miliarde de euro, iar granturile solicitate depășind 14 miliarde de euro. Primirea fondurilor depinde de realizarea reformelor și de îndeplinirea țintelor de etapă. Condiția Uniunii Europene a fost ca investițiile să țină cont de criteriul verde și digital.
Ministrul Cristian Ghinea a declarat că ținta pentru salariul minim pe economie este să ajungă la 3.000 de lei în următorii cinci ani, cum este în prezent în domeniul construcțiilor.
Guvernul promite o reformă radicală a sistemului de pensii din cauza dezechilibrelor economice și a faptului că sistemul actual nu este sustenabil.
„Creșterea pensiilor părinților noștri nu va mai sta în pixul vreunui ministru, nu ne vom mai fura căciula unii altora, pensiile vor crește predictibil conform unei formule bazate pe creșterea economică. Vom reajusta pensiile speciale și măririle viitoare vor avantaja pensiile mai mici, astfel încât să nu mai existe nedreptățile flagrante pe care le avem în prezent între pensionari”, se arată în documentul guvernamental.
Există diferențe mari între pensii în funcție de gen, momentul pensionării, tipul de muncă prestată. Pentru persoanele cu caracteristici de altfel similare, prima pensie diferă în mare măsură și în funcție de momentul pensionării, problemă pe care noua lege a pensiilor urmărește să o soluționeze. Pensionarea la vârste diferite pentru bărbați și femei, cuplat cu o perioadă de contribuție mai scurtă în cazul femeilor, duce la un decalaj al nivelului de pensie considerabil între bărbați și femei, element semnalat și în recomandările EC (RST) din 2019, susțin oficialii guvernamentali.
„Se încearcă în acest fel corectarea unei mari părți din inechitățile sistemului public de pensii prin eliminarea indicelui de corecție și a stagiului complet de cotizare diferit. Acest aspect poate fi realizat prin noua formulă de calcul a pensiei, formulă care are ca principiu de calcul produsul dintre numărul total de puncte cu valoarea unui indicator de pensie, un mecanism de indexare standard și sustenabil financiar (în locul creșterilor ad-hoc), care ar asigura predictibilitatea pe termen mediu și lung a cheltuielilor cu plata pensiilor, eliminând în acest fel toate cheltuielile aferente reprezentării intereselor statului. Sunt preconizate o serie de masuri pentru stimularea rămânerii in activitate, fiind in dezbatere publică un proiect de act normativ ce vizează creșterea vârstei standard de pensionare, facultative, la 70 de ani, se urmărește in acest fel și egalizarea vârstei standard de pensionare intre genuri"
Modificarea categoriei care poate beneficia de pensie anticipată se numără printre măsurile pe care Ministerul Muncii le va propune legislației în domeniu, se arată în PNRR. Ministrul Cristian Ghinea nu a putut preciza care este stagiul de cotizare după care se poate ieși anticipat la pensie. El a fost întrebat de reporteri dacă o persoană se poate pensiona după un stagiu de 35 de ani, plus 8 ani, dar ministrul nu a oferit un răspuns clar.
Definiția stagiului de cotizare se regăsește în actuala legislație privind sistemul public de pensii și va fi preluată ca atare și în noua propunere de lege.
- Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați
- Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați
„Pentru diverse categorii profesionale există excepții de la regula stagiului complet de cotizare, ce vor fi analizate în perspectiva preluării acestora în noua legislație.
În noul act normativ, se are în vedere modificarea categoriei de pensie anticipată, iar persoanele care au realizat cel puțin 8 ani peste stagiul complet de cotizare pot solicita pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard, cu cel mult 5 ani. Acest tip de pensie este reglementat și de legislația europeană, acordat ca o recompensă pentru persoanele care au contribuit o perioadă mult mai mare la sistemul de pensii decât perioada de contribuție prevăzută de lege", se precizează în PNRR.
Printre promisiunile Executivului în PNRR se mai numără construcția de autostrăzi, o revoluție în administrația publică și revigorarea luptei anticorupție. De asemenea, se vorbește de un program masiv de împăduriri, mari investiții în sistemul de transport și introducerea unui nou sistem de taxare – taxarea verde pentru promovarea transportului cu zero emisii de carbon.
„Vom avea peste tot senzori de măsurare a calității aerului. Vom umple România de aparatură de măsurare a aerului; astfel încât copiii noștri să poată să respire”, susține Guvernul în documentul oficial, recunoscând că România are o problemă cu calitatea aerului.
Deși există discuții în spațiul public despre modul în care s-au alocat banii prin PNRR, Guvernul precizează că s-a încercat o împărțire echilibrată între regiuni.
PNRR România
Nouă reforme la care s-a angajat România în fața UE
- Pensiile
- Politica fiscală
- Companiile de stat.
- O nouă formulă de calcul a salariului minim
- Banca Națională de Dezvoltare
- Administrația publică
- Justiție
- Decarbonizarea transportului.
- Energie regenerabilă
Transportul: 7.6 miliarde de euro. Tronsoane noi de autostradă, metrou la Cluj, noi stații în București
Potrivit Raportului Forumului Economic din 2019, România se clasează pe locul 119 din 141 de țări analizate în ceea ce privește calitatea infrastructurii rutiere.
România se situează pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește numărul de km de autostradă la 100.000 de locuitori, la sfârșitul anului 2020 doar 910,86 km de rețea de transport rutier de interes național fiind la standarde de autostradă, din totalul de 17.091 km, se arată în documentul citat.
În cazul accidentelor grave la un milion de locuitori, România se află tot pe ultimul loc în Uniunea Europeană. În prezent, nu există vreo variantă de trecere a munților Carpați cu un drum mai mare de o bandă pe sens.
În ultimii 30 de ani, România a reușit să modernizeze mai puțin de 700 km din cei peste 10.000 km de căi ferate.
Măsuri vizate:
- Modificarea politicilor de tarifare a drumurilor de la o abordare bazată pe tonaj la o abordare bazată pe distanță;
- Implementarea principiilor de taxare ecologică;
- Descurajarea înmatriculării mașinilor mai vechi de 15 ani;
- Creșterea valorii schemelor de casare pentru vehiculele poluante;
- Stimulente fiscale prelungite pentru vehiculele cu emisii zero;
- Suport pentru extinderea infrastructurii de încărcare a mașinilor electrice;
- Utilizarea criteriilor de achiziții publice ecologice ale UE pentru toate aspectele transportului;
Planul Național de Redresare și Reziliență
Taxare: poluatorul plătește. Posibilă taxă: 0,15 euro /km
Guvernul se angajează să introducă un nou sistem de taxare pentru traficul greu bazat pe distanța parcursă de vehiculele de marfă poluante.
Ministerul Transporturilor va realiza o analiză pentru a defini mai specific nivelul de taxare, în special pentru traficul greu cu posibilitatea acordării unor stimulente pentru vehicule electrice/hibride, inclusiv pentru vehicule ușoare, posibilitatea introducerii graduale a acesteia, definirea exactă a categoriilor de vehicule care vor fi incluse în sistemul de taxare, categoriile de drumuri și nivelul de acoperire al rețelei integrate de drumuri naționale din România.
În urma analizei se vor identifica tipurile de vehicule taxate, stabilirea plafonului tarifar (ex. 0,15 Euro/km), rețeaua rutieră pe care va fi aplicat noul sistem de taxare, în corelare și cu obiectivele stabilite la nivel european: din directive, regulamente, strategii, pactul verde european.
Executivul se așteaptă ca după introducerea măsurilor care să descurajeze achiziționarea de mașini diesel sau mai vechi de 15 ani să asistăm la creșterea cu cel puțin 100% a cotei vehiculelor electrice/hibride din totalul parcului auto până în 2026 (raportat la valorile din 2020) și la înnoirea a 200.000 de mașini din parcul auto până în anul 2026 (raportat la valorile din 2020).
Ce se așteaptă a se construi prin PNRR:
PNRR
Modernizare căi ferate
● modernizare, electrificare, sistem ERTMS Arad - Timișoara - Caransebeș;
● modernizare, electrificare, sistem ERTMS Cluj - Episcopia Bihor;
PNRR - CFR
Cum se dezvoltă metroul în București
În ce constă investiția:
Proiectul propus pentru prelungirea magistralei M4 dintre Străulești - Gara de Nord traversează orașul spre sud prin partea centrală având corespondență cu magistrala 1 și 3 în zonele centrale, respectiv cu magistrala 2 în zona Eroii Revoluției. Astfel din punct de vedere al traficului preconizat, magistrala va include stații ce permit trenuri cu 6 vagoane (120 m) la frecvențe ce vor varia între 3 și 8 min.
● Capacitate transport: 50000 călători/(h și sens);
● Viteză comercială: 36 km/h;
● Trenuri (material rulant): 15 bucăți;
Din punct de vedere al capacității de transport metroul din Cluj-Napoca va include:
● 16 trenuri: Tren 2 rame x 2 vagoane (52 m, 380 pasageri);
● Capacitatea de transport la interval de 3 min/90 sec: 7.600/15.200/ oră și sens;
Faza 1: Lucrări de structură de rezistență – Stații, Interstații – tuneluri, galerii, alte construcții – cu finalizare Q3 2026 - indicatorul fiind 12.7 km de tuneluri metrou cu stațiile aferente.
- M4 București: Gara de Nord - Filaret (6 stații) - 5,2 km;
- M1 Cluj-Napoca: Sf. Maria - Europa Unită (9 stații) - 7,5 km
● Faza 2: Lucrări de cale, finisaje, instalații, Achiziție material rulant și semnalizare - cu finalizare Q4 2028.
- M4 București: Filaret - Progresu (7 stații, un depou) - 6,74 km;
- M1 Cluj-Napoca: Florești - Sf. Maria și Mărăști - Muncii (10 stații, un depou) - 12,6 km
Îți mai recomandăm Țară în service | Atacul nisipurilor mișcătoare. Cum poate fi oprită deșertificarea Olteniei