Notele informative date de Băsescu se referă la doi colegi de-ai săi de la Institutul de Marină din Constanța, informații despre care CNSAS susține că au ”îngrădit dreptul la viață privată”, prevăzut de art. 17 din Pactul International cu privire la Drepturile Civile și Politice, și ”dreptul la liberă circulație, prevăzut de art. 12 din același Pact Internațional. Potrivit surselor Europa Liberă, Traian Băsescu ar fi recunoscut că scrisul de pe aceste note olografe îi aparține.
Document ascuns de SRI?
Documentul microfilmat, despre care Europa Liberă a scris încă de la începutul lunii mai, este de fapt o semnalare a dosarului de rețea pe numele lui Băsescu, dosar deschis în 1973 de Securitatea din Constanța. Este un mare semn de întrebare cum de acest document, mai exact ”cadrul de semnalare a dosarului”, nu a fost predat până acum CNSAS, deși instituția a cerut în repetate rânduri SRI-ului să-i dea toate documentele existente pe numele lui Traian Băsescu. Fostul președinte a fost verificat de mai multe ori de CNSAS, în 2002, 2004, 2006 și 2009, ultima oară fiind în februarie 2014, și de fiecare dată a primit adeverință de necolaborare cu Securitatea. Ori de câte ori se face o verificare, CNSAS cere documente de la toți deținătorii de arhive, deci și de la SRI.
După 17 ani, iată că SRI a descoperit, în sfârșit, și microfilmul dosarului de rețea cu numele conspirativ ”Petrov”, alias Traian Băsescu. Acest dosar a fost distrus în august 1978 când Traian Băsescu a devenit membru PCR, fără a fi microfilmat. Dar, spun surse din instituție pentru Europa Liberă, întodeauna Securitatea lăsa o semnalare pe microfilm a existenței dosarului, care conținea numărul dosarului și numele de cod. Acesta este probabil traseul pe care s-a ajuns și la cele două note informative olografe, găsite în dosarele de urmărire informativă (DUI) ale celor doi colegi de Ia Institutul de Marină din Constanța, despre care Băsescu a furnizat informații Securității. În perioada octombrie 2006-ianuarie 2015 șeful SRI a fost George Maior, actualmente ambasadorul României la Washington, perioadă în care SRI a predat arhiva CNSAS,iar Traian Băsescu a fost verificat de 3 ori, primind tot atâtea adeverințe de necolaborare.
Cum îl ajută scurgerea documentelor din CNSAS pe Traian Băsescu
Anterior informației că CNSAS a trimis dosarul lui Traian Băsescu la Curtea de Apel București, unde a fost înregistrat în 29 mai, în presă au apărut și primele documentele incriminatoare. Mai precis, site-ul de investigații deținut de Mugur Ciuvică și Antena 3 au furnizat numele de cod ”Petrov” încă din data de 10 mai, iar pe 3 iunie GIP le-a publicat în facsimil, iar Antena 3 le-a prezentat in extenso. Aceasta în condițiile în care documentele nu au putut fi consultate la dosarul din instanță, Curtea de Apel București aprobând doar în 5 iunie accesul la dosarul.
Traian Băsescu a reacționat imediat, spunând într-o postare pe Facebook că sursa documentelor sunt ”oameni politici din CNSAS”. ”Am fost curios să aflu care este sursa acestei distribuţii de documente şi am constatat că nicio copie nu a plecat de la Curtea de Apel Bucureşti. Şi atunci rămâne o singură sursă, oameni politici din Colegiul CNSAS care au avut la dispoziţie toate documentele şi care au încălcat legea distribuindu-le către presă. Este prima dată de la înfiinţarea CNSAS când instituţia se angajază în bătălia politică încercând să stimuleze o campanile de presă şi judecarea procesului la televizor şi nu în instanţă . Păcat că CNSAS se lansează în politică. Nu pentru asta a fost creat”, scrie Traian Băsescu pe Facebook.
Această scrugere de informații din CNSAS ar putea să-l ajute pe Traian Băsescu în procesul pe care îl are cu instituția, susțin avocații consultați de Europa Liberă.
În Colegiul CNSAS e scandal mare, deoarece bănuiți că au ”scurs” notele informative sunt cei care au colaborat și altă dată cu cele două entități media, Antena 3 si Grupul de investigații deținut de Ciuvică, mai exact reprezentanții PSD, Constantin Buchet și Cazimir Ionescu.
Ce contine dosarul ”Petrov”ajuns în instanță
În primul rând, trebuie spus că nu există un angajament cu Securitatea semnat de Traian Băsescu. Acesta a fost recrutat în 1973 când era student la Institutul de Marină, perioadă în care a dat și notele informative menționate, care sunt piesele de rezistență ale dosarului. Pe baza lor a cerut CNSAS instanței să constate calitatea de colaborator al Securității.
CNSAS spune că aceste informații care denunțau activități potrivnice regimului totalitar comunist, precum și intenția de a pleca în străinătate și relații cu cetățeni străini, vizau îngrădirea dreptului la viață privată și liberă circulație prevăzute în Pactul International cu privire la Drepturile Civile si Politice. Acest lucru ar putea însemna, dacă instanța va decide astfel, că Traian Băsescu a făcut poliție politică.
Așa cum spuneam, legătura dintre numele de cod ”Petrov”, găsit pe microfilmul trimis de SRI anul acesta, și Traian Băsescu s-a făcut prin cele două note informative pe care figura numărul dosarului de rețea ”Petrov”.
Mai exact, documentele relevante în stabilirea calității de collaborator” a lui Traian băsescu, așa cum apar ele în dosarul trimis de CNSAS instanței sunt:
- Cele două note informative
- Cadrul de semnalare a dosarului de rețea de rola de microfilm din fondul rețea păstrat la Constanța, predat de căttre SRI CNSAS la 8 aprilie 2019.
- O filă din Registrul inventar arhivă al fondului rețea păstrat la Constanța, document pus la dispozitia CNSAS de SRI.
- Două file din Registrul jurnal pentru rețeaua informativă a UM 02150 Mangalia, document pus la dispozitia CNSAS de Direcția de Siguranță Militară din cadrul MApN.
Dosarul ajuns în instanță nu se referă decât pasager la perioada în care Traian Băsescu activa la Anvers, în iulie 1988 ar fi luat legătura cu organele de Securitate și ”a sesizat mai multe aspecte de interes operativ, în baza unei instruiri prealabile."