Președintele Trump a lansat oficial Consiliul de Pace, despre care spune că va fi o organizație de gestionare a conflictelor globale

Your browser doesn’t support HTML5

Pe scurt

  • La Forumul Economic Mondial de la Davos, Donald Trump a lansat oficial Consiliul de Pace, pe care l-a prezentat ca pe o nouă organizație internațională de gestionare a conflictelor globale.
  • Consiliul oferă locuri permanente statelor care contribuie financiar cu un miliard de dolari și a fost conceput inițial pentru reconstrucția Fâșiei Gaza.
  • Mai multe state din afara UE au aderat deja la inițiativă. Ungaria e singurul stat UE care a aderat până acum.
  • Trump a afirmat că organismul va colabora cu Organizația Națiunilor Unite.

La Forumul Economic Mondial de la Davos, președintele Statelor Unite, Donald Trump, a lansat oficial Consiliul de Pace, o nouă organizație internațională menită să gestioneze conflicte și crize globale. Inițiativa a stârnit deja controverse legate de rolul și viitorul Organizației Națiunilor Unite.

„Acest consiliu are șansa de a deveni unul dintre cele mai importante organisme create vreodată”, a declarat Donald Trump în discursul său, adăugând că este „onorat” să îl conducă și susținând că funcționează deja „foarte bine”, întrucât „aproape fiecare țară vrea să facă parte din el”.

Potrivit statutului, statele care contribuie cu un miliard de dolari pot obține un loc permanent în Consiliul de Pace, în timp ce celelalte vor avea mandate limitate. Inițial, structura a fost gândită pentru a supraveghea reconstrucția Fâșiei Gaza după războiul de doi ani dintre Israel și Hamas, însă mandatul său a fost extins ulterior pentru a aborda și alte conflicte internaționale.

Printre țările care au acceptat să participe se numără Albania, Argentina, Armenia, Azerbaijan, Bahrain, Belarus, Egipt, Ungaria, Indonezia, Iordania, Kosovo, Maroc, Pakistan, Qatar, Arabia Saudită, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Uzbekistan și Vietnam.

Ungaria este, până în prezent, singurul stat membru al Uniunii Europene care a aderat la inițiativă.

Alte state occidentale, inclusiv Regatul Unit, Franța și Suedia, au refuzat sau amânat participarea. Londra a invocat, de exemplu, îngrijorări legate de o posibilă implicare a președintelui rus Vladimir Putin.

Rusia a declarat că este dispusă să plătească taxa de membru permanent în valoare de 1 miliard de dolari utilizând activele deținute în străinătate care au fost înghețate din cauza invaziei sale pe scară largă a Ucrainei în 2022.

„Poate ați auzit că suntem gata să alocăm 1 miliard de dolari noului organism, Consiliul Păcii, în primul rând și în principal pentru a sprijini poporul palestinian, pentru a direcționa fondurile către restaurarea Fâșiei Gaza și soluționarea globală a problemelor Palestinei”, a spus Putin.

Trump nu a comentat propunerea lui Putin.

Ucraina a fost, de asemenea, invitată să se alăture Consiliului, dar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că participarea Rusiei reprezintă un obstacol.

„Încă mi-e foarte greu să-mi imaginez cum noi și Rusia am putea fi împreună într-un consiliu”, a declarat el pe 20 ianuarie. El a afirmat că prezența Belarusului, aliat al Rusiei, reprezintă, de asemenea, o problemă.

Și alte țări au fost, de asemenea, invitate, dar nu au confirmat încă participarea: Cambodgia, China, Croația, Germania, India, Italia, România, Comisia Europeană, Paraguay, Singapore, Thailanda și Ucraina.

Președintele Nicușor Dan a transmis marți seară, pe 20 ianuarie 2026, că „a demarat un aprofundat proces de analiză al conținutului și al implicațiilor aderării României la Consiliul de Pace.

Îți mai recomandăm Cum ar putea răspunde România la invitația administrației Trump de a deveni membră în Consiliul pentru Pace?

În discursul său, Donald Trump a susținut că Consiliul de Pace va colabora cu Organizația Națiunilor Unite, în pofida criticilor sale repetate la adresa acesteia.

„Odată ce Consiliul de Pace este format, putem face practic orice ne dorim”, a afirmat președintele SUA care a adăugat că totuși că „ONU are un potențial extraordinar” și că o cooperare între cele două structuri ar fi „ceva foarte, foarte unic pentru lume” și „primul pas către o zi mai bună pentru Orientul Mijlociu”.

Legat de situația din Gaza, Trump a avertizat că Hamas trebuie să se dezarmeze.

„Trebuie să renunțe la armele lor, iar dacă nu fac asta, va fi sfârșitul lor”, a spus președintele american, descriind gruparea drept una care a fost „născută cu pușca în mână”.

În privința războiului din Ucraina, Trump a spus că o nouă înțelegere „va veni foarte curând”.

Totuși, a recunoscut că războiul ruso-ucrainean „s-a dovedit a fi probabil cel mai dificil” de încheiat, deși inițial îl considera „unul ușor”.

Președintele SUA a vorbit despre un bilanț de aproximativ 29.000 de morți într-o singură lună, majoritatea soldați, calificând situația drept „teribilă”, dar a adăugat că se fac „multe progrese” în discuțiile de pace.

Ceremonia de la Davos s-a încheiat cu semnarea rezoluției inaugurale privind mandatul Consiliului de Pace pentru Gaza, și cu participarea liderilor fondatori, care au semnat documentele oficiale pe rând.

Îți mai recomandăm Putin vrea să plătească un miliard de dolari din fondurile înghețate ale Rusiei pentru a se alătura „Consiliului de pace” al lui Trump

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.