„A auzit cineva de Canalul Panama? Pentru că suntem țepuiți în Canalul Panama, la fel cum suntem țepuiți peste tot”, a declarat Trump la evenimentul conservator Turning Point USA.
Canalul Panama a fost construit de SUA între anii 1904-1914, pentru a reduce ruta de transport de pe coasta de Est a SUA către cea de Vest și vice versa. Proiectul fusese inițial unul francez, dar a fost preluat de americani.
Deși SUA era proprietarul acestei rute de transport, o enclavă într-o țară suverană, opinia internațională s-a răsturnat după cel de-al Doilea Război Mondial. Relațiile dintre cele două țări au devenit mai tensionate, iar după criza Canalului Suez din 1956, SUA a fost presată să cedeze controlul asupra rutei.
Canalul lung de 82 de kilometri a trecut sub control comun în 1977 atâta timp cât Panama garanta neutralitatea permanentă a rutei de transport, iar din 1999 este sub controlul complet al guvernului din Panama City.
„Dacă principiile, atât morale cât și legale, ale acestui gest darnic nu sunt urmate, atunci vom cere să ni se returneze Canalul Panama, complet, urgent și fără întrebări”, a completat Trump.
El spune că o firmă chineză a preluat controlul asupra canalului și că impune suprataxarea transporturilor americane. „Canalul era doar pentru Panama de gestionat, nu pentru China, nu pentru altcineva”, a transmis Trump.
Canalul Panama permite trecerea din Ocranul Atlantic în cel Pacific și vice versa - navele traverzează canalul de 82 de kilometri, în loc să ocolească întregul subcontinent sudamerican.
China nu gestionează canalul, dar o firmă chinezească este administratorul a două porturi și firmele chinezești sunt implicate în mai multe proiecte de infrastructură, inclusiv proiecte energetice sau poduri, și vor urma proiecte de prevenire a secetei. Comerțul către sau din China este în jur de 13% din traficul prin Canal.
Relațiile diplomatice dintre Panama City și Beijing sunt din ce în ce mai apropiate în ultimii ani, iar țara central-americană este în vizorul chinezilor pentru proiecte asemănătoare cu cele din Asia și Africa, din cadrul Belt and Road Initiative.
Declarațiile lui Trump sunt printre cele mai amenințătoare față de o țară suverană, indicând că i-ar forța să predea parte din teritoriul. În trecut, el a mai sugerat că SUA ar putea cumpăra Groenlanda, un teritoriu autonom al Danemarcei de importanță strategică în Arctica.
Președintele din Panama, Jose Raul Mulino, a răspuns că independența țării sale și deținerea canalului naval - care aduce țării o cincime din PIB-ul său anual - nu sunt negociabile.
Peste 14.000 de nave traversează Canalul Panama în fiecare an, în jur de 2,5% din comerțul naval global.
Luna trecută, Trump a promis că va impune taxe mai mari pe importurile din Mexic și Canada.
Cartelurile mexicane și deportările în masă
Trump vrea și să desemneze cartelurile mexicane drept organizații teroriste.
Mai mult, el acuză în continuare alte țări că-și golesc închisorile și „azilurile de nebuni” la granița cu SUA. El promite că va închide granița de la sud prin ordin executiv în prima sa zi în funcție și că va începe „cea mai mare operațiune de deportate din istoria americană”. Nu a oferit detalii asupra căror oameni vor fi deportați sau când va avea loc această operațiune.
În 2017, la scurt timp după ce și-a început primul mandat de președinte al SUA, Donald Trump a semnat un ordin executiv care a redus drastic numărul refugiaților acceptați de țara sa și a suspendat solicitările pentru azil. La granițe au fost opriți și reținuți mii de călători din țări precum Iran, Libia, Somalia, Sudan, Siria sau Irak - cu toate, țări predominant musulmane - astfel că decizia a ajuns să fie supranumită „interdicția musulmanilor” (Muslim ban).
Pe lângă gardul construit pe alocuri la granița SUA-Mexic, SUA a impus și o politică de a ține solicitanții de azil în Mexic până când li se aprobă aplicația, în loc să-i primească pe teritoriu american.
Trump promisese anterior și că va construi un zid la granița cu Mexicul, iar înaintea primului său mandat spusese că va deporta 3 milioane de imigranți ilegali. El le-a acordat agențiilor de stat permisiunea să aresteze mai mulți imigranți, astfel că în 2017 au fost arestați cu 30% mai mulți străini decât în anul precedent. Arestările au separat familii și au ținut mii de oameni, inclusiv copii, în condiții inumane.
Cu toate acestea, numărul de deportări a fost mai mare și în timpul lui Barack Obama, și în mandatul lui Joe Biden, decât în primul mandat al lui Trump.
Trump plănuiește, în noul mandat, să încheie și ius soli din SUA, legea care acordă cetățenia americană oricărui copil născut pe sol american, indiferent de unde provin părinții.
Alte promisiuni ale lui Trump
O altă țintă a lui Trump, pe lângă sud-americani, au fost persoanele transgender, el spunând că va introduce o lege care să declare că în SUA există doar două genuri, bărbat și femeie.
Trump promite și că va păstra numele bazelor militare și ale navelor botezate după liderii Confederației americane, susținătorii sclaviei care au pierdut Războiul Civil, și că va redenumi un munte din Alaska. Vârful Denali are din 2015 un nume indigen, dar înainte fusese numit după fostul președinte american William McKinley.
O altă idee vehiculată de Administrația Trump, care se gândește să abandoneze sau să restrângă NATO, este să retragă SUA din Organizația Mondială a Sănătății. Dacă SUA s-ar retrage din OMS, ar lua cu ea cea mai mare sursă de venit pentru organizația internațională (16% din întregul său buget) care a răspuns la crize de sănătate de la Covid la malarie și a facilitat ditribuția internațională de vaccinuri către zonele cele mai nevoiașe.
O retragere a SUA din OMS ar ceda conducerea organizației Chinei.
Îți mai recomandăm Donald Trump nu exclude să scoată SUA din NATO: „Europa se comportă îngrozitor. Profită de noi”Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.