Anunțul DNA, de deschidere a unui dosar pe numele patronului echipei de fotbal FCSB, Gigi Becali, și a nepotului său, Vasile Geambazi, aduce în discuție modul în care cei doi au beneficiat de o despăgubire de 297 de milioane de lei pentru un teren de aproximativ 21 de ha.
- Afacerea lui Becali aplică o schemă întâlnită și în alte dosare DNA - au cumpărat cu doar un milion de euro (circa 4 milioane de lei) drepturile asupra terenului de la un moștenitor care aștepta să fie despăgubit de Comisia Centrală de Restituire a Proprietăților (CCRM). Becali și Geambazi și-au reevaluat terenul și s-au adresat instanței, pe motiv că instituția înființată pentru despăgubirea celor cu proprietăți confiscate de comuniști întârzie să le facă dreptate. Astfel, cei doi oameni de afaceri au ajuns să obțină aproape 75 de milioane de euro (după schimbul valutar valabil în 2010) pe un teren pe care l-au cumpărat cu doar un milion de euro.
- Cazul deschis de DNA atrage atenția și asupra metodei de obținere a banilor. În vreme ce mii de oameni așteaptă soluțiile de la CCRM, atacarea în instanță „omologhează” autoritatea de lucru judecat. Astfel, responsabilitatea îi revine sistemului judiciar, iar instituțiile înființate tocmai pentru a decide pe cine și cu cât despăgubesc sunt spălate de orice culpă, în cazul în care evaluarea proprietăților este supravaluată
Metoda aplicată de Becali și Geambazi. Pas cu pas
În octombrie 2010, Geambazi a înştiinţat ANRP că este îndreptăţit să primească banii pentru un teren de 21,7 hectare din Voluntari, după ce a unchiul său, George Becali, a cumpărat drepturile succesorale de la moştenitori cu 1 milion de euro. Deoarece nu a primit niciun răspuns, în primăvara anului următor, Geambazi a dat în judecată Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor (CCSD) pentru a primi despăgubirea - 297 milioane de lei (circa 74 milioane euro, la avea vreme). Nu este clar, iar procurorii DNA urmează să investigheze acest aspect, cum a ajuns Geambazi să revendice drepturile de proprietate ale terenului cumpărat de Becali. Pe cei doi îi leagă o astfel de legătură și în cazul proprietății asupra FCSB, fosta echipă Steaua, unde, potrivit investigațiilor presei, deținătorul acțiunilor ar fi, de fapt, Geambazi, nu unchiul său.
Celeritate de invidiat
În condiţiile în care alţi foşti proprietari deposedaţi de comunişti aşteaptă zeci de ani pentru analizarea dosarelor, într-un singur termen, pe 21 mai 2012, judecătorul Georgian Davidoiu, de la Curtea de Apel Bucureşti, a decis că Geambazi are dreptate şi a obligat Comisia de Restituiri să-i plătească suma trecută în dosar. În proces, nepotul lui Becali ceruse şi penalităţi de 200 de lei pentru fiecare zi de întârziere, dar acestea nu au fost acceptate de judecător.
În motivarea deciziei se arată că, deşi emiterea titlurilor de despăgubire era blocată pe şase luni de o ordonanţă de urgenţă, instanţa a considerat că se impune eliberarea acestuia imediat după expirarea acestei perioade. Judecătorul a mai considerat şi că întârzierea membrilor comisiei pentru a decide în privința cererii vărului lui Gigi Becali este „exces de putere”.
„Deși reclamantul a solicitat pârâtei CCSD să urgenteze emiterea titlului de despăgubire, totuși aceasta a refuzat emiterea deciziei privind titlul de despăgubire motivând existența unei proceduri administrative interne privind convocarea ședințelor în cadrul cărora sunt emise astfel decizii privind titlul de despăgubire, motiv apreciat nejustificat de către Curte, având în vedere data înregistrării raportului de evaluare întocmit în privința reclamantului, respectiv 22.06.2011, nefiind dovedită o imposibilitate absolută și obiectivă care a condus la nefuncționarea acestei autorități publice, urmând a se reține că refuzul de emitere a titlului de despăgubire în favoarea reclamantului este unul nejustificat, fiind emis cu exces de putere”, arăta Davidoiu în mai 2012.
- Despre ritmul lent al soluționării dosarelor de către autoritatea special înființată s-a pronunțat și Corpul de control al primului ministru, pe când Victor Ponta era premier, în 2015. Potrivit unui raport al Corpului de Control, estimarea datei de finalizare a cererilor oamenilor ale căror proprietăți au fost confiscate de comuniști se întinde pe o generație. „Având în vederea ritmul foarte lent de soluționare a dosarelor, înregistrat în perioada 2005–2015, respectiv de 1.785 de dosare/an, rezultă că cele 42.441 de dosare constituite în temeiul Legii nr. 10/2001, nesoluționate, înregistrate la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților la data de 31.12.2015, vor fi soluționate în aproximativ 24 de ani, respectiv până în anul 2039”.
Câştig de cauză şi la ÎCCJ
Decizia a fost atacată de statul român la instanţa supremă, unde dosarul este înregistrat la 11 iulie 2012. Nemulţumit de primul termenul de judecată primit, Geambazi face cerere de preschimbare a acestuia şi, în octombrie 2012, termenul este schimbat pe 18 ianuarie 2013.
Cazul a fost judecat tot într-o singură şedinţă de către judecătoarele Simona Marcu, Gabriela Bogasiu şi Liliana Vişan. În motivare, acestea arată că „Înalta Curte nu poate primi critica prezentată în memoriul de recurs care se referă la depășirea atribuțiilor puterii judecătorești prin obligarea Comisiei Centrale la emiterea titlului de despăgubire pentru suma stabilită în raportul de evaluare înregistrat sub nr. 23285 din 22 iunie 2011” şi respinge recursul Comisiei. Hotărârea este irevocabilă.
Evaluatorul preferat
Pe de altă parte, din motivarea primei decizii a Curţii de Apel, rezultă că CCSD se contrazice în legătură cu valoarea despăgubirii, motiv pentru care a dispus o nouă evaluare, care nu a mai fost aprobată de Comisie, pe motiv că aceasta nu s-a mai întrunit în şedinţă. Ceea ce nu spune Comisia este cum se face că de fiecare dată, în dosarele cu despăgubiri uriaşe, de fiecare dată așadar, a fost ales evaluatorul Emil Nuţiu, trimis în judecată în mai multe procese pentru supraevaluarea unor terenuri.
- În dosarul deschis de DNA este investigată și „evaluarea frauduloasă” a terenului.
La șapte ani de la aceste decizii de care a avut parte dosarul deschis de vărul lui Gigi Becali, șef al Secției a VIII-a (de Contencios Administrativ şi Fiscal) la Curtea de Apel Bucureşti este Davidoiu, delegat de trei ori în această funcţie de Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Simona Marcu este membru în CSM din partea instanţei supreme, iar Gabriela Bogasiu a fost aleasă recent vicepreşedinte al ÎCCJ.
Acuzaţiile DNA
Revenind la zi, DNA a deschis dosar pe 19 noiembrie 2019, în care Gigi Becali şi Vasile Geambazi sunt urmăriţi penal pentru spălare de bani după ce au primit contravaloarea unui teren din apropierea Capitalei, supraevaluat cu 184 de milioane de lei.
„Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei - au dispus extinderea urmăririi penale faţă de două persoane, oameni de afaceri, pentru săvârşirea infracţiunilor de spălare a banilor, fapte presupus a fi săvârşite în perioada 2014-2019. Anterior, în aceeaşi cauză, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de un evaluator desemnat de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (A.N.R.P), pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite, cu consecinţe deosebit de grave”, au transmis procurorii DNA.
Potrivit procurorilor, evaluatorul desemnat de A.N.R.P. ar fi întocmit un raport de evaluare cu încălcarea legii 247/2005, prin care un teren de 21,75 ha situat în apropiere de Bucureşti, care făcea obiectul unui dosar de despăgubire la A.N.R.P., ar fi fost supraevaluat cu suma de 184.819.120 lei, sumă reprezentând un folos necuvenit în beneficiul celor doi oameni de afaceri.
- „Procurorii mai cercetează și „disimularea” celor doi membri ai familiei Becali a proprietății și a dreptului asupra despăgubirii, „cunoscând că despăgubirea a fost stabilită în urma supraevaluării frauduloase”.
- Un alt obiect al anchetei procurorilor este și ce s-a întâmplat cu banii, după ce Becali și nepotul au intrat în posesia lor. O pistă a anchetei arată că „prin multiple transferuri succesive, intercalate şi reciproce, cei doi oameni de afaceri ar fi efectuat o serie de operaţiuni bancare, în perioada 2014-2019, în scopul separării şi ascunderii sumei de originea ilicită. „Aceştia ar fi folosit cea mai mare parte a sumei provenind din supraevaluarea frauduloasă pentru capitalizarea unor societăţi comerciale şi ar fi dobândit o parte importantă a sumei prin retrageri de numerar”, a mai transmis DNA.