Secţia Parchetelor Militare a transmis joi, la cererea completului de cameră preliminară al Curții Supreme, că menține decizia de trimitere în judecată pentru crime contra umanității împotriva fostului președinte Ion Iliescu și a fostului vicepremier Gelu Voican Voiculescu, în dosarul Revoluției.
Alături de cei doi a mai fost trimis în judecată și generalul în retragere Iosif Rus, fost comandant al Aviaţiei Militare.
Totodată, a fost înaintată instanţei şi motivarea menţinerii dispoziţiei de trimitere în judecată, împreună cu precizările şi lămuririle necesare pentru remedierea neregularităţilor actului de sesizare a instanţei, reţinute de către Completul de cameră preliminară.
Curtea Supremă a admis în luna iunie contestaţia depusă de Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu şi Iosif Rus şi a constatat „neregularitatea” rechizitoriului în dosarul Revoluţiei.
Tot atunci, instanța supremă a fixat termen pentru data de 20 septembrie 2024, când vor fi citate părțile în dosar și apărarea va fi înștiințată de acuzații.
În 25 octombrie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul întocmit de Secția Parchetelor Militare împotriva fostului președinte Ion Iliescu, a fostului vicepremier Gelu Voican Voiculescu și a fostului comandant al Aviației Militar, generalul în retragere Iosif Rus.
Acuzaţii au contestat soluţia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar pe 8 martie 2024, completul Curții Supreme a rămas să se pronunţe asupra contestaţiei.
După trei amânări, pe 15 mai, camera de consiliu a decis definitiv repunerea cauzei pe rol în vederea judecării acesteia în complet de divergenţă. Codul de procedură penală prevede că, atunci când în completul de judecată nu se poate întruni majoritatea ori unanimitatea, judecarea cauzei se reia în complet de divergenţă.
Fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu şi fostul şef al Aviaţiei Militare Iosif Rus au fost trimişi în judecată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul Revoluţiei, pentru crime împotriva umanităţii.
Iliescu este acuzat că şi-a asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operaţiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcţii de conducere ale MApN.
„Aceste fapte au avut drept consecinţe generarea şi amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat şi astfel, în intervalul 22-30 decembrie 1989, au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari", spun procurorii militari.
Îți mai recomandăm Ei au murit pentru libertate în 1989