Secția specială pentru investigarea infracțiunilor magistraților a cerut de trei ori în 40 de zile preluarea dosarului TelDrum de la DNA, în care este anchetat președintele PSD, Liviu Dragnea, însă parchetul anticorupție a respins toate solicitările. Anunțul este official și vine din partea DNA, la solicitarea mai multor publicații.
Procurorii Secţiei speciale, care au intrat în pâine în luna octombrie, au cerut cu trei zile înainte de Crăciun, anul trecut, dosarul TelDrum, însă DNA a răspuns că nu îl poate da. Apoi, la începutul anului, pe 17 ianuarie, potrivit Agerpres, Secția condusă de Gheorghe Stan a revenit cu solicitarea. DNA a respins din nou solicitarea și, de data aceasta a întrebat în baza cărui temei legal este formulată o astfel de cerere.
Potrivit DNA "în primele două cereri nu s-a invocat nici un temei legal de preluare a acestui dosar, motiv pentru care au fost cerute clarificări din partea DNA".
Îți mai recomandăm Legile justiției schimbate de Toader prin OUG. Procurorii șefi nu pot avea un interimat mai mare de 45 de zile"În ultima solicitare a Secţiei, datată 31 ianuarie 2019, s-a invocat împrejurarea că DNA nu ar mai avea competenţă de soluţionare a acestui dosar, deoarece unele dintre persoanele împotriva cărora se efectuează urmărirea penală au calitatea de magistraţi", mai notează Direcţia în răspuns.
În acest context, în 14 februarie DNA a răspuns Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi a arătat că "nu există nici un criteriu care să atragă competenţa Secţiei, niciuna dintre persoanele faţă de care se efectuează urmărirea penală neavând calitatea de magistrat".
Secția specială de investigare a magistraților este cea care o anchetează și pe fosta șefă a DNA Laura Codruța Kovesi.
Îți mai recomandăm Kovesi, oficial sub urmărire penală. Secția specială l-a luat în vizor și pe Augustin Lăzar (VIDEO)Surse judiciare au declarat, pentru Europa Liberă, că niciodată, până la această solicitare a Secției speciale de investigare a magistraților, nu s-a mai întâmplat ca o entitate de parchet să solicite un dosar aflat în lucru la DNA.
Excepție face momentul în care, în vara anului trecut, Inspecția Judiciară a cerut de la DNA toate dosarele în care erau cercetați magistrați. Până la modificarea Legilor Justiției, cercetarea magistraților era făcută de 150 de procurori de la toate filialele din teritoriu ale Direcției Naționale Anticorupție.
La momentul respectiv, ministrul Justiției, Tudorel Toader, aprecia că sunt prea multe dosare în care DNA a investigat magistrați. Declarația sa a fost interpreată ca o nemulțumire care poate coincide cu încercarea DNA de a-i șantaja pe magistrați. Augustin Lazăr, procurorul general, a replicat, la acel moment, că este vorba, în mare parte, de plângeri la adresa procurorilor formulate cel mai adesea de oameni implicați în dosare.
Inspecția Judiciară a anunțat, în vara lui 2018, statistica dosarelor cu magistrați. „În perioada 1 ianuarie 2014 - 30 iulie 2018, Direcția Natională Anticorupție a solutionat 1965 de cauze privind 3420 de magistrați (2193 judecători și 1227 procurori); la 30 iulie 2018, se aflau în curs de soluționare la Directia Națională Anticorupție 415 cauze vizând în total 474 de judecători și 346 de procurori", se arăta în comunicatul Inspecției Judiciare de anul trecut.
Istoric dosar Tel Drum
Dosar în care acuzația este de fraudare a fondurilor europene, semnalat de OLAF - Oficiul European Antifraudă, biroul specializat al Uniunii Europene de cercetare a presupuselor fraude cu bani comunitari. Într-un raport pe anul 2017 al OLAF, care a fost dat publicității anul trecut, Tel Drum este dat ca exemplu de investigație în care se încearcă recuperarea a peste 20 de milioane de euro. Suma totală a fondurilor europene fraudate în 2017, potrivit OLAF, în întregul spațiu UE a fost estimată la peste 3 miliarde de euro. O precizare - procurorul-șef european, funcție pentru care candidează Laura Codruța Kovesi, se va ocupa exclusiv de investigarea fraudelor cu banii cheltuiți de statele membre UE din fondurile comunitare.
Pe 13 noiembrie 2017, DNA anunţa că Liviu Dragnea este urmărit penal de procurorii anticorupţie pentru constituire de grup infracţional, abuz în serviciu şi infracţiuni referitoare la fraudare de fonduri, fapte care ar fi fost săvârşite în dosarul "Tel Drum" în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.
În 10 octombrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, ca inadmisibilă, contestaţia depusă de preşedintele PSD, Liviu Dragnea, împotriva sechestrului pus de DNA pe averea sa în dosarul "Tel Drum".
Liviu Dragnea a mai contestat, în noiembrie 2017, sechestrul pus pe averea sa de către DNA, însă instanţa supremă i-a respins atunci acţiunea. Pe 21 noiembrie 2017, DNA a instituit măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile şi imobile deţinute de Liviu Dragnea şi de ceilalţi suspecţi din dosarul "Tel Drum", pentru recuperarea prejudiciului din dosar, estimat la peste 127 de milioane de lei.