Preşedinta Curţii Constituţionale a României, Simina Tănăsescu, a declarat luni, 29 decembrie, că amânarea a survenit după ce nu a putut fi întrunit cvorumul de şedinţă pentru a fi luată decizia cu privire la Legea referitoare la pensiile magistraţilor.

Următorul termen a fost stabilit pentru vineri, 16 ianuarie 2026, la ora 10:00.

„Am constatat şi astăzi, ca şi ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul, dar trebuie precizat că, în şedinţa care a fost stabilită pentru data de 28 decembrie, plenul a început în formaţie completă, el s-a diminuat pe parcursul şedinţei. Astăzi (29 decembrie, n.r.) n-a putut fi întrunit deloc”, a explicat președinta Curții Constituționale, citată de agenția news.ro.

Potrivit Hotnews, sunt aceiași patru judecători ai Curții care au boicotat și ședința de duminică. Este vorba despre judecătorii propuși de PSD: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc.

Simina Tănăsescu a menționat că ea și-a întrerupt concediul pentru a fi prezentă la ședința Curții de luni.

Președinta CCR a mai spus că, potrivit legislației în vigoare, întreruperea deliberărilor poate avea loc dacă din punct de vedere procedural este cerută de un judecător, iar, pe fond, cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor care formează obiectul dezbaterii.

„Nu pot nici să confirm, nici să infirm nimic legat de vreo astfel de solicitare, întrucât şedinţa de deliberări nu s-a terminat de ieri până astăzi şi nu o să se termine până la următorul termen”, a adăugat Simina Tănăsescu.

Reacția celor patru judecători absenți

Într-un comunicat de presă comun, judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc au transmis că duminică, 28 decembrie, judecătorii prezenți la ședință au solicitat amânarea pronunțării în dosar pentru o zi din luna ianuarie, „întrucât toate celelalte cauze aflate pe rol în ședința din 10 decembrie au fost amânate în data de 22 ianuarie 2026”.

Cei patru judecători ai CCR susțin că președinta Curții Constituționale a refuzat să accepte amânarea.

„Motivul amânării a vizat solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice în mod public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraților, consolidat de-a lungul timpului printr-o bogată jurisprudență a Curții Constituționale”, mai spun cei patru judecători constituționaliști.

Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc mai susțin că cererea formulată a fost ignorată de conducerea Curții care „a refuzat să fixeze un nou termen de soluționare”.

Cei patru magistrați explică astfel părăsirea sălii de judecată duminică, 28 decembrie. Ei susțin că instanța CCR lucrează legal în prezența a două treimi din numărul judecătorilor, respectiv șase dintre cei nouă judecători.

Cei patru magistrați povestesc ce s-a întâmplat în continuare: „Am fost informați că doamna președintă a fixat termen de soluționare a cauzei pentru a doua zi, în data de 29 decembrie 2025”.

„În consecință, absența de la ședința din 29 decembrie nu a însemnat un blocaj al activității Curții, ci o decizie legată de respectarea regulilor de funcționare și a cadrului legal care guvernează activitatea Curții Constituționale a României”, adaugă ei.

Cei patru reclamă că „luarea unei decizii într-un ritm accelerat, cu termene stabilite de la o zi la alta, se îndepărtează de la practica obișnuită a Curții și riscă să afecteze calitatea deliberării”, iar „în cauze de o asemenea importanță, timpul necesar reflecției și dezbaterii reale este o condiție a bunei funcționări a statului de drept, nu un impediment”.

Totodată, cei patru judecători s-au plâns că au fost chemați la serviciu duminică, într-o zi nelucrătoare, lucru care ar fi „lipsit de precedent în procedura de soluționare a obiecțiilor de neconstituționalitate”.

E nevoie sau nu de studiu de impact pentru pronunțarea în acest caz?

Pe de altă parte, președinta CCR, Simina Tănăsescu, a explicat că pentru pronunțarea în privința constituționalității legii nu se impune existența unui studiu de impact al actului normativ analizat.

„Trebuie să precizez că studiul de impact este un document premergător în adoptarea actelor normative reglementat de Legea 24 din 2000. (...) Studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor.”

„E o opinie majoritară. Mă număr în opinia minoritară care crede că studiile de impact ar putea fi utile în analiza constituționalității legilor, dar aceasta este jurisprudența în momentul de față. Deci, studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră”, a spus magistrata Simina Tănăsescu.

A treia amânare

Curtea Constituţională (CCR) era aşteptată să adopte pe 29 decembrie, luni, o decizie referitoare la legalitatea Legii privind pensiile magistraţilor, după ce a amânat pronunțarea până acum de două ori.

Cel mai recent, la şedinţa de duminică, pe 28 decembrie, CCR a invocat lipsa cvorumului, după ce patru judecători din cei nouă au plecat în timpul unei pauze.

Pentru a se putea pronunţa o soluţie, era nevoie ca în sala de judecată să se afle toți judecătorii Curții.

„Curtea Constituţională a decis, duminică, continuarea deliberărilor în data de 29 decembrie 2025, ora 10:00, în cazul obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând lipsa cvorumului în cadrul şedinţei de deliberare intervenită în data de 28 decembrie 2025”, a transmis duminică CCR într-un comunicat.

Legea contestată la CCR de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), și care ar trebuit să intre în vigoare de la începutul anului viitor, schimbă modul în care este stabilit cuantumul pensiei şi condiţiile în care magistraţii se pot pensiona.

Potrivit noului act legislativ, vârsta de pensionare a judecătorilor și procurorilor ar urma să crească gradual, până la 65 de ani, iar pensia de serviciu nu mai poate să depășească venitul net avut în perioada de activitate.

Ce mai prevede noua lege:

• stabilirea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net;
• creşterea vechimii în muncă de la 25 de ani, cât este în prezent, la 35 de ani;
• creşterea vârstei de pensionare de la 48-50 la 65 de ani, într-o perioadă de tranziţie de aproximativ 15 ani;
• stabilirea vârstei de pensionare prin raportare la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii;
• instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026;
• introducerea unui număr rezonabil de etape de eşalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani;

Guvernul a explicat că reforma este necesară pentru echitate socială, sustenabilitate bugetară și alinierea la recomandările europene, în condițiile în care pensiile speciale ale magistraților au ajuns, în unele cazuri, la valori de câteva ori mai mari decât pensia medie din sistemul public.

Potrivit Guvernului, pensia media la magistrați este de 5.000 de euro.

În contestația depusă la CCR, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au precizat că, dacă reforma votată de Parlament pe 2 decembrie ar intra în vigoare, „prin cumularea normelor referitoare la eşalonarea vârstei de pensionare, eşalonarea vechimii în muncă şi eşalonarea eliminării perioadelor asimilate de vechime în specialitate, 45% dintre magistraţii în funcţie au o creştere bruscă (vârsta la care pot ieși la pensie - n.r.) la 65 de ani, iar 21% au o creştere bruscă la 60-64 de ani”.

Magistraţii Înaltei Curţi au susținut și că legea i-ar discrimina în raport cu alți beneficiari de pensii de serviciu.

„La toate celelalte categorii, standardul minim de calcul al cuantumului este de 65% din indemnizaţiile brute, la magistraţi fiind propus unul mult inferior. Comparativ cu celelalte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, numai în cazul magistraţilor plafonarea este drastică, respectiv limitată la 70% din venitul net”, mai spune Instanța Supremă.

Reforma pensionării magistraților este obiectiv asumat de România, în 2021, în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), finanțat de Comisia Europeană.

Guvernul Uniunii a considerat că reforma nu este pe deplin realizată de România, în condițiile în care sistemul public de pensii este dezechilibrat.

Ca atare, Guvernul a transmis că Guvernul Uniunii, Comisia Europeană, a suspendat plata aferentă acestei reforme considerate a fi încă neîndeplinită. Este vorba despre aproximativ 230 de milioane de euro.

Proiectul de lege a mai fost contestat la CCR în toamnă, după ce Guvernul Ilie Bolojan și-a asumat prima dată răspunderea pentru el.

Pe 20 octombrie judecătorii au stabilit că proiectul este neconstituţional din cauză că lipsea avizul CSM.

Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale Augustin Zegrean a comentat duminică, pentru agenția news.ro, decizia de amânare a unei sentințe: „Duminica nu se judecă nicăieri în lume. (...) Lucrurile sunt complicate că nu reuşesc să facă cvorum”, a comentat Zegrean.

Pe de altă parte, profesorul de Drept Valerius M. Ciucă, fost judecător la Tribunalul Uniunii Europene, a susţinut pentru news.ro că neprezentarea unui judecător „în deliberare“ este echivalentă cu autodemisia.

Valerius M. Ciucă a precizat că toţi cei patru judecători ai CCR care au părăsit duminică sala la dezbaterile privind legea pensiilor magistraţilor „nu mai pot vota nimic valid în cadrul CCR”.

Este vorba despre judecătorii propuși de PSD: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.