În urmă cu trei zile, la ultimul termen de judecată, avocata Flavia Teodosiu, care-l reprezintă pe Liviu Dragnea și pe afaceristul Cristian Burci, a cerut instanței să mute dosarul la altă instanță, deoarece în cazul Tribunalului București există „suspiciunea rezonabilă că magistraților acestei instanțe le este afectată integritatea deoarece, începând cu anul 2018, au avut o serie de luări de poziții privind modificările aduse legilor justiției” promovate de fostul președinte al PSD.
Ea a mai arătat că atunci mulți judecători au semnat diverse memorii în sprijinul sistemului judiciar și că „strămutarea e necesară pentru a avea un proces echitabil”.
Având această „suspiciune colectivă de imparțialitate”, avocata lui Dragnea a invocat și decizia Curții de Apel București care, în iunie 2021, a stabilit că cererea de eliberare condiționată a lui Liviu Dragnea să fie judecată de Tribunalul Giurgiu și nu de Tribunalul București, tot pe motivul că judecătorii instanței bucureștene au semnat un memoriu prin care nu erau de acord cu modificările aduse legilor justiției de regimul PSD.
Teodosiu a mai arătat că patru judecători de la Tribunalul București s-au abținut de a judeca acest dosar, acesta fiind un motiv în plus de strămutare a lui.
Procuror DNA: Protestul nu a fost față de Dragnea
În replica, procurorul DNA a arătat că nu se poate face referire la decizia din iunie a instanței și că nu se pune problema autorității de lucru judecat. În plus, respectivul memoriu a fost semnat de peste 2000 de magistrați din întreaga țară, iar protestul nu a fost împotriva lui Liviu Dragnea.
Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv în două dosare penale și în altul se judecă
Pe 1 noiembrie, Curtea de Ape București a rămas în pronunțare pe această cerere a lui Liviu Dragnea, apoi a amânat luarea unei decizii până astăzi. Hotărârea a fost luată de judecătorul Aurel Găitan.
Dubla măsură în mutarea proceselor
Presupusa imparțialitate a judecătorilor de la Tribunalul București în urma semnării unui memoriu privind independența justiției este un artificiu, dacă luăm în considerare faptul că, în martie 2019, mai mulți șefi de instanțe și parchete au semnat un memoriu care condamna protestele din sistemul judiciar.
Atunci, 60 de șefi de curți de apel și de tribunale au condamnat protestele din Justiţie și au cerut CSM să oprească protestele judecătorilor şi procurorilor. Cei mai mulți dintre ei sunt și astăzi în funcții, fără să li se reproșeze că nu judecă sau nu anchetează corect politicienii care au promovat în 2018 schimbările din sistemul judiciar. Unii dintre ei au fost numiţi de Secţia pentru judecători a CSM în urma unor concursuri în care comisiile de examinare au fost desemnate tot de către Secţie. Alții au fost numiți interimari direct de Secţia pentru judecători a CSM.
A pierdut la CEDO
Tot astăzi, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins, ca inadmisibilă, cererea lui Liviu Dragnea cu privire la pedeapsa de doi ani cu suspendare primită în dosarul Referendumului. Dragnea a atacat la CEDO hotărârea de condamnare pe motiv că doi dintre cei cinci judecători ai completului de judecată nu au semnat hotărârea, deoarece s-au retras din activitate înainte de motivarea deciziei. El a invocat dreptul la un proces echitabil și a reclamat faptul că motivarea a fost semnată de președintele instanței supreme.
Decizia CEDO în cazul Liviu Dragnea
Judecătorii CEDO au respins, definitiv, cererea fostului lider al PSD și au constatat că „motivul invocat de reclamant în susținerea contestației sale nu constituie un obstacol de natură să împiedice executarea hotărârii definitive din 2016, în sensul Codului de procedură penală”.
Acuzațiile procurorilor
Pe 17 mai 2021, Liviu Dragnea a fost trimis în judecată pentru trafic de influență în cazul vizitei în SUA. Fostul președinte al PSD este acuzat de procurorii anticorupție de două fapte de trafic de influență și de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Alături de Dragnea a fost trimis în judecată și Gheorghe Dimitrescu, fost consul al României la Bonn (rechemat în țară în ianuarie 2021), consilier la acea vreme al fostului deputat PSD, Florin Iordache, artizanul modificării legilor justiției.
Procurorii anticorupție spun că Liviu Dragnea, la acel moment președinte al PSD, partid aflat la guvernare, și președinte al Camerei Deputaților, ar fi primit în perioada ianuarie 2017 - mai 2017 de la un om de afaceri, foloase necuvenite pentru el și pentru PSD ca să poată participa la învestirea lui Donald Trump ca președinte al SUA.
În esență, este vorba de accesul la evenimentele din cadrul ceremoniei de învestire a președintelui SUA, din perioada 17 - 21 ianuarie 2017, desfășurate la Washington, în baza unui pachet de beneficii în valoare de 250.000 dolari, acces obținut prin intermediul unui om politic și de afaceri american, vicepreședinte al Comitetului Prezidențial de Inaugurare.
Lobby pe bani de la partid
În plus, Dragnea ar fi plătit, cu ajutorul a doi oameni de afaceri, a unor servicii de lobby și consultanță politică în valoare de 30.000 USD, în favoarea PSD. Banii respectivi ar fi fost plătiți, în luna mai 2017, de o societate offshore cu sediul în insulele Virgine Britanice și conturi bancare în Cipru, controlată de omul de afaceri român cu ajutorul celorlalți doi oameni de afaceri.
Liviu Dragnea ar fi traficat în favoarea lui Cristian Burci influența reală pe care o avea față de prim-ministrul României și alți membri ai guvernului, promițându-i că îi va determina pe aceștia să îi asigure interesele de afaceri, în special din domeniul militar și al intelligence, pe care Burci le avea în România.
Îți mai recomandăm EXCLUSIV. PSD-Dragnea a închiriat avioane private pentru deplasările în Israel și Elveția