Poate că ele nu știu prea multe despre asta, dar Black Soldier Flies /muștele-soldat negre (renumite pentru capacitatea de a consuma orice deşeuri alimentare şi pentru transformarea lor în deșeuri biodegradabile – n.r.) sunt acum în prima linie a luptei pentru o planetă mai durabilă.
În Kazahstan, ca și în multe alte țări, această luptă pare uneori dificilă.
Deși guvernul s-a angajat recent să atingă neutralitatea din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2060, cea mai bogată țară din Asia Centrală are încă un drum lung de parcurs până la o economie care să țină seama de mediu.
În prezent, cărbunele reprezintă aproximativ jumătate din consumul total de energie, industria de petrol și gaze domină economia, iar marea majoritate a deșeurilor menajere nu sunt reciclate.
Dar pentru Bekezhan Qairgaliev, un antreprenor din Almatî, cel mai mare oraș din Kazahstan, fostă capitală a țării, acest lucru înseamnă că există un mare potențial de extindere pentru afacerea sa prietenoasă cu mediul – atât timp cât suficient de mulți oameni află despre ea.
„Primim aproximativ 400 de kilograme de deșeuri organice pe zi. Acest lucru produce aproximativ 130-150 kg de îngrășământ”, a declarat Qairgaliev pentru serviciul kazah al RFE/RL, în timpul unui tur al uneia dintre cele mai mari ferme de muște-soldat neagre din țară.
„În acest moment lucrăm cu 27 de restaurante. Vrem să începem să lucrăm și cu școlile”, a adăugat el.
Muștele închise la culoare, cu corp metalic, lungi de aproximativ doi centimetri, sunt agenții acestei conversii extrem de eficiente – a deșeurilor în îngrășământ – ceea ce explică de ce ferme precum cea a lui Qairgaliev au apărut în țări din întreaga lume în ultimul deceniu.
Your browser doesn’t support HTML5
Muștele ecologice din Kazahstan devorează deșeurile alimentare și luptă împotriva poluării cu gunoaie
Larvele lor înfometate pot devora, chiar la o săptămână după ce au apărut, volume mari de deșeuri organice, contribuind la producerea unui compost bogat în nutrienți într-un timp de câteva ori mai redus decât cel al metodelor tradiționale de creare a compostului.
În acest fel, ele contribuie la reducerea emisiilor de metan emise de gropile de gunoi – al doilea cel mai răspândit gaz cu efect de seră după dioxidul de carbon și cel mai puternic în ceea ce privește încălzirea planetei.
Un mic ajutor pentru marea promisiune a Kazahstanului privind metanul
La Conferința Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice care a avut loc la Dubai în 2023 (COP 28), Kazahstanul a devenit prima țară din Asia Centrală care a aderat la Global Methane Pledge, un angajament luat de peste 150 de țări care îi obligă pe membrii săi să reducă cu 30 % emisiile de gaz până în 2030.
Angajamentul Kazahstanului se va concentra în principal asupra sectorului petrolului și gazelor, care este, de departe, cea mai mare sursă de emisii de metan din această republică bogată în surse de energie și a doua la nivel mondial, după agricultură.
Pe locul al treilea pe lista globală a vinovaților pentru metan? Deșeurile organice, care putrezesc în depozite.
Agricultura și industria de petrol și gaze sunt surse importante de emisii de metan. (fotografie de arhivă)
Potrivit Coaliției pentru climă și aer curat – o inițiativă susținută de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu – tehnologia Black Soldier Fly (BSF) este una dintre cele două „soluții subfinanțate, dar extrem de eficiente, de reducere a impactului deșeurilor organice asupra emisiilor”, alături de acoperișurile ecologice, care sunt aplicate direct la depozitele de deșeuri.
Pe lângă crearea de îngrășăminte de diferite calități, antreprenorii BSF pot utiliza, de asemenea, larvele pentru a crea hrană valoroasă și durabilă din punct de vedere ecologic pentru alte industrii, cum ar fi fermele piscicole.
Qairgaliev nu cere niciun ajutor financiar din partea guvernului.
El spune că afacerea sa este profitabilă, deși îi costă pe clienți mai puțin decât colectarea tradițională a deșeurilor.
Cu toate acestea, el susține că autoritățile ar putea măcar să crească gradul de conștientizare cu privire la afacerea durabilă și să se asigure că diferitele tipuri de deșeuri menajere sunt sortate înainte de colectare.
În trecut, autoritățile au făcut eforturi timide în această privință, a spus el.
„[A fost o vreme] când au apărut containerele galbene [separate]. Dar nu a funcționat deloc. În cele din urmă a venit un singur camion de gunoi. Și apoi, pur și simplu, a dus totul la groapa de gunoi”.
Reducerea deșeurilor la nivelul solului
Guvernul Kazahstanului a recunoscut că nu face suficient pentru gestionarea ecologică a deșeurilor.
Mai puțin de un sfert din cele patru milioane de tone de deșeuri municipale colectate anul trecut au fost prelucrate în vreun fel, spun autoritățile.
Alte evaluări arată, însă, că lucrurile stau mult mai rău.
La o conferință organizată în aprilie de Atameken, cea mai importantă organizație media de afaceri din Kazahstan, experții din industrie au declarat că doar aproximativ 3,5% din cele 100 000 de tone de plastic depozitate la gropile de gunoi din întreaga țară au fost reciclate în 2023.
Depozitele de deșeuri sunt a treia cea mai mare sursă de emisii de metan. (fotografie de arhivă)
În martie, ministrul mediului, Erlan Nysanbaev, a promis că în viitorul apropiat vor fi construite 37 de instalații pentru reciclarea deșeurilor solide.
Dar durabilitatea trebuie să vină atât de jos, cât și de sus.
O asociație care încearcă să crească gradul de conștientizare la nivel de bază este Recycle Birge, care organizează periodic așa-numitele „eco-subbotniki” în Almatî.
Ideea de subbotnik vine de la zilele de muncă voluntară – de cele mai multe ori, zile de curățare a orașului – organizate în timpul Uniunii Sovietice.
Dar aici accentul este pus pe colectarea și sortarea deșeurilor în categorii foarte specifice, cu pubele pentru diferite tipuri de plastic, metale, deșeuri cosmetice și medicale, baterii și altele.
În unele cazuri, beneficiarii acestor campanii sunt „eco-întreprinzători” locali care transformă deșeurile în produse care pot fi vândute. Este cazul lui Yuri Kirdyushkin, al cărui proiect, Plastic Harahura, a folosit aproximativ trei tone de deșeuri din plastic în ultimii doi ani pentru a crea noi obiecte, unele chiar de artă.
Dar, potrivit organizatorilor, mai importantă este introducerea unei culturi a reciclării și răspândirea mesajelor despre obiectele care mai pot fi refolosite.
Leila Mukhitdinova, căreia prietenii îi spun „Fermierul Leila”, face ceva similar, deși la o scară ceva mai mică, prin intermediul grupului WhatsApp de 100 de membri pe care îl administrează, numit Eco-Guardians.
Activista Leila Mukhitdinova, la ferma ei de la Alamatî, pe 20 octombrie 2024.
În cadrul grupului se discută chestiuni de detaliu, mai fine, legate de eliminarea și reciclarea deșeurilor, cum ar fi dacă pliculețele de ceai pot fi puse pe grămezile de compost și ce opțiuni ecologice există pentru eliminarea medicamentelor expirate.
Mukhitdinova, care spune că nu și-a mai cumpărat haine noi de 20 de ani, beneficiază și ea de pe urma grupului.
Mulți dintre membrii săi, în loc să arunce resturile alimentare, le dau găinilor și caprelor pe care Mukhitdinova le crește în curtea sa de lângă Almaty.
Dar ea este mândră de faptul că mulți dintre membrii grupului său sunt acum pasionați de compostare – un hobby care rămâne rar în Kazahstan – și contribuie la efortul de a reduce povara depozitelor de deșeuri.
„Discuțiile [pe WhatsApp] de acest gen sunt importante, chiar dacă s-ar putea să pară un pic ciudat din exterior. Uneori, chiar și rudele noastre cred că suntem ciudați, aproape nebuni. Și de aceea trebuie să ne sprijinim reciproc. Oamenii ar trebui să înțeleagă că nu sunt singuri”, a declarat Mukhitdinova pentru RFE/RL.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.