Economedia: România nu mai primește niciun euro din PNRR în 2024. Ministrul Fondurilor Europene neagă

România nu accesat în 2024, niciun euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, program european finanțat de Comisia Europeană cu 27 de miliarde de euro.

România nu va mai primi în acest an niciun ban din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), scrie site-ul economedia.ro citând  „mai multe surse de înalt nivel”. Ministrul Investițiilor Europene, Adrian Câciu, neagă informația.

Siteul Economedia scrie că motivul pentru care România nu va primi niciun euro din PNRR în 2024, deși aștepta să primească peste două miliarde de euro până la finalul lunii decembrie, este indexarea recentă a pensiilor militare.

Îți mai recomandăm Legea pensiilor militare, modificată: veniturile cresc odată cu solda de grad

Acum, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a declarat pentru Europa Liberă că nu există un blocaj în ceea ce privește livrarea tranșei a treia din PNRR de către Comisia Europeană, respectiv suma de un miliard de euro din cele 2,1 miliarde cât ar fi putut primi Guvernul în această etapă.

„Plata parțială pentru cererea de plată numărul trei a fost aprobată în comitetele Comisiei, dar și de comitetul comisarilor. Asteptăm ca plata să fie făcută de Comisie”, a precizat ministrul Adrian Câciu.

Oricum, din cele peste 2 miliarde de euro aferente tranșei a treia de bani din PNRR, Comisia a suspendat peste un miliard ca urmare a neîndeplinirii mai multor obiective de către Guvern.

Printre acestea: neangajarea unor manageri profesioniști la conducerile companiilor de stat, pe criterii clare și transparente, un nou prag al plafonului cifrei de afaceri de la care o firmă să aibă statut de întreprindere mică și mijlocie (IMM), neînceperea unor mari investiții precum metroul de la Cluj-Napoca.

Senatul a adoptat pe 4 noiembrie, în calitate de cameră decizională, proiectul de modificare a Legii pensiilor militare. Noua lege prevede că pensiile militare aflate în plată se indexează în raport cu solda sau salariul de grad sau de funcţie.

Legea a fost contestată de Avocatul Poporului la Curtea Constituțională (CCR) pe motiv că actul adoptat de Parlament încalcă mai multe prevederi constituţionale, printre care aprobarea cheltuielilor bugetare fără stabilirea sursei de finanţare şi nerespectarea egalităţii în drepturi, deoarece legea nu se aplică și pensionarilor militari care ocupă funcţii în Executiv.

CCR s-ar putea pronunța în acest caz vineri, pe 6 decembrie.

Îți mai recomandăm Mărirea pensiilor militare pune în pericol banii din PNRR. Cât de riscantă e măsura

Potrivit Economedia, noua Lege a pensiilor militare majorează cheltuielile statului cu aproape 7 miliarde de lei anual.

Guvernul avertizase Parlamentul înainte de votarea legii că proiectul are mai multe deficiențe:

  • Impactul financiar este calculat după o formulă necunoscută, ceea ce ar putea face ca legea să fie neconstituțională;
  • Nu întrunește condițiile de „claritate”, „previzibilitate” și de „calitate” ale unui act normativ impuse de Constituția României;
  • Are caracter discriminatoriu, deoarece prevederile modificării nu se aplică tuturor beneficiarilor de pensii de serviciu, cărora li se actualizează pensia exclusiv cu rata medie anuală a inflației;
  • Proiectul de lege are prevederi retroactive, pe când legile se activează doar pentru viitor;
  • Aduce atingere principiului egalității de tratament consacrat de articolul 16 (alineatul 1) din Constituție;
  • Afectează dreptul la pensie prevăzut la articolul 47 (alineatul 2) din Constituție.

Cu toate acestea, legea a fost votată cu majoritate de voturi de PSD și PNL.

Îți mai recomandăm Mărirea pensiilor militare pune în pericol banii din PNRR. Cât de riscantă e măsura

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI