Efectele deciziei Curții Europene de Justiție: recomandările MCV sunt obligatorii și hotărârile CCR pot fi înlăturate

Acest lucru înseamnă că instanțele din România au obligatia sa nu aplice o normă națională sau o decizie a CCR care contravine MCV sau dreptului UE. Importanța deciziei este covârșitoare pentru România, iar guvernul are obligația să o aplice, spun experții consultați de Europa Liberă.

Din aceste două aspecte esențiale, derivă și celelalte chestiuni asupra cărora s-a pronunțat CJUE: desființarea Secției Speciale, răspunderea magistraților în cazul unor erori judiciare și răspunderea patrimonială a statului, numirile în funcțiile de conducere la Inspecția Judiciară.

Decizia Curții Europene din 18 mai a fost pronunțată în procesele reunite deschise de magistrații din România vizând cele mai importante modificări aduse de guvernarea PSD în justiție: înființarea controversatei secții de anchetare a magistraților, adoptarea unei Ordonanțe de Urgență care a permis numirea lui Lucian Netejoru la conducerea Inspecției Judiciare și caracterul obligatoriu al recomandărilor MCV.

Recomandările MCV sunt obligatorii

Curtea a constatat că Decizia 2006/928 , cea prin care se instituie MCV pentru România, și rapoartele întocmite de Comisie pe baza acestei decizii, intră, în ceea ce privește natura sa juridică, conținutul și efectele sale în timp, în domeniul de aplicare al Tratatului de aderare, întrucât constituie o măsură adoptată în temeiul Actului de aderare care este obligatorie pentru România de la data aderării sale la Uniune. De aceea, spune Curtea, efectele juridice ale Deciziei 2006/928, au un caracter obligatoriu în toate elementele sale pentru România.

Lămurirea acestui aspect, care a generat o polemică în societatea românească atât în perioada guvernării PSD cât și ulterior, și care a dus, în ultimă instanță, la plângerile făcute de asociațiile de magistrați la Curtea Europeană de Justiție, este vitală pentru că statuează obligativitatea ”recomandărilor” MCV.

Judecătorul Cristi Danileț, explică pentru Europa Liberă că de aici derivă și obligativitatea desființării Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).

”Cel mai important aspect este că pentru prima dată se recunoaște că forța MCV este una obligatorie. Așadar, România nu are de ales, pentru că Curtea Europeană spune clar că respectarea rapoartelor MCV este obligatorie. Iar rapoartele se referă la două aspecte: lupta împotriva corupției și reforma justiției. Orice modificare la legile justiției trebuie să aibă și ”acceptul”, ca să zic așa, al Comisiei Europene. Dacă Comisia europeană a spus că SIIJ-ul nu este justificat, că este o anomalie în organizarea sistemului judiciar, atunci România nu are decât o singură opțiune- să desființeze această instituție care e contrară dreptului european”.

Mai mult, toate dosarele făcute de SIIJ care sunt în momentul de față pe rol trebuie analizate, iar judecătorii să stabilească ce acte mențin ca valabile și ce acte anulează.

”Dispozițiile din Legea 304 care reglementează SIIJ- ul încalcă tratatul UE, așa cum a constat Curtea Europeană, și încalcă recomandările MCV de a se desființa această secție specială, iar atunci judecătorul național trebuie să considere că acele dispoziții legale nu există. Drept pentru care actele făcute de o entitate inexistentă din punct de vedere jurific juridic sunt nule”, spune și procurorul Bogdan Pîrlog.

Riscul, în absența unei reglementării legislative, este o practică neunitară, pentru că va fi latitudinea fiecărui judecător să interpreteze ce acte sau ce norme încalcă MCV.

Una dintre consecințele obligativității recomandărilor MCV se referă la numirile la vârful parchetelor și la rolul central pe care trebuie să îl joace Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în avizarea acestor numiri, susține procurorul Bogdan Pîrlog.

”Avem două mari probleme: numărul 1 și numărul 2 din sistemul public, care au fost numiți politic prin încălcarea recomandărilor MCV. Se spunea foarte clar: fie se modifică legislația astfel încât un rol central să aibă CSM, fie, până la modificarea legislației, se respectă avizele CMS. A respecta inseamnă a face întocmai, nu cum a făcut președintele României”.

Supremația dreptului UE asupra normelor constituționale

Curtea Europeană de Justiție statuează lipsit de echivoc prevalența dreptului european asupra normelor constituționale, ceea ce este o decizie”istorică” și asta pentru că stabilește că judecătorul national are dreptul și obligația de a înlătura nu numai normele legale interne, ci și acele norme constituționale care sunt contrare dreptului european. Supremația normei europene asupra celei naționale este prevăzută în Constituție la articolul 148 al. 2, dar decizia CJUE merge mai departe.

Paragraful din Decizia CJUE referitor la acest aspect:

„Într-o a cincea etapă, Curtea statuează că principiul supremației dreptului Uniunii se opune unei reglementări naționale de rang constituțional care privează o instanță inferioară de dreptul de a lăsa neaplicată din oficiu o dispoziție națională care intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 și care este contrară dreptului Uniunii.

Curtea amintește că, potrivit unei jurisprudențe consacrate, efectele asociate principiului supremației dreptului Uniunii se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca dispozițiile interne aferente repartizării competențelor judiciare, inclusiv de ordin constituțional, să poată împiedica acest lucru.

Amintind de asemenea că instanțele naționale sunt obligate, în măsura posibilului, să dea dreptului intern o interpretare conformă cu cerințele dreptului Uniunii sau să lase neaplicată din oficiu orice dispoziție contrară a legislației naționale care nu ar putea face obiectul unei astfel de interpretări conforme, Curtea constată că, în cazul unei încălcări dovedite a Tratatului UE sau a Deciziei 2006/928, principiul supremației dreptului Uniunii impune instanței de trimitere să lase neaplicate dispozițiile în cauză, indiferent dacă acestea sunt de origine legislativă sau constituțională.”

Prin norme constituționale în România se înțelege nu doar Constituția, ci si înterpretările date Constituției de către CCR prin diverse decizii, ”prin urmare judecătorul din România poate înlătura o interpretare a Curții Constituționale dacă ea încalcă dreptul european”, spune pentru Europa Liberă procurorul Bogdan Pîrlog.

”Judecătorul de caz are dreptul și obligația să aplice dreptul Uniunii indiferent de ce ar zice Curtea Constituțională, deci poate îndepărta o dispoziție legală națională în vigoare dacă constată că aceasta încalcă dreptul Uniunii. Ne referim la deciziile interpretative, pentru că, să nu uităm, Curtea Constituțională a devenit legiuitor în ultimii ani. Ea nu mai constată neconstituționalitatea, ea constată în ce condiții ar fi constituțională o prevedere, ba mai mult în ce condiții ar trebui să se reglementeze și ce anume ar trebui să fie legiferat pentru a fi constituțională o situație de fapt”.

Deciziile prin care CCR a hotărât că recomandările MCV nu sunt oligatorii AICI și AICI

De aceeași părere este și Ana Birchll, fost ministru al Justiției, care într-o postare pe Facebook, scrie că după această decizie instanțele de judecată pot anula actele SIIJ.

”Curtea acordă competență instanțelor nationale de a verifica conformitatea deciziei de aplicare a MCV-ului și în cadrul acestei verificări să înlăture deciziile CCR și normele legale interne dacă intră în contradicție cu Decizia MCV. Cu alte cuvinte, un judecător din România POATE înlătura deciziile CCR și normele legale interne dacă nu sunt în conformitate cu decizia MCV, Curtea spunand negru pe alb că reglementarea națională în discuție nu poate avea ca efect nerespectarea obligațiilor specifice care îi revin României în temeiul Deciziei 2006/928 în domeniul luptei împotriva corupției! Mai mult, în urma deciziei de astăzi instanțele de judecată pot anula actele SIIJ”.

Numirea politică a șefului Inspecției Judiciare

Curtea Europeană spune, în decizia din 18 mai, că judecătorii trebuie să fie independenți față de puterile legislativă și executivă, iar normele care consacră acest lucru trebuie să elimine îndoielile justițiabililor în privința posibilității ca judecătorii să fie influențați. Astfel de îndoieli nu pot exista nici în privința organismului care asigură anchetarea disciplinară a magistraților, pentru că ele ar fi percepute ca ”instrument de presiune asupra activității acestora sau ca instrument al unui asemenea control”.

”Curtea statuează că o reglementare națională este de natură să dea naștere unor asemenea îndoieli atunci când are ca efect, fie și cu titlu provizoriu, să permită guvernului statului membru în cauză să facă numiri în funcțiile de conducere ale organului care are misiunea de a efectua cercetările disciplinare și de a exercita acțiunea disciplinară împotriva judecătorilor și a procurorilor cu încălcarea procedurii ordinare de numire prevăzute de dreptul national”. ( Decizia CJUE)

Dar suspiciunile există pentru că șefului Inspecției Judiciare, Lucian Netejoru, guvernul i-a prelungit mandatul printr-o Ordonanță de Urgență, deci printr-un act politic.

”Aceasta însemnă că toate actele generate de Lucian Netejoru în cursul anilor: regulament de funcționare a Inspecției, ordin de efectuare a lucrărilor disciplinare, concursuri cu privire la inspectori sunt nule. Este o consecință catastrofală cu privire la sancțiunile disciplinare din cauză că unii magstrați au ales să răspundă unor comenzi politice”, declară pentru Europa Liberă judecătorul Cristian Danileț.

Care sunt efectele deciziei CJUE și ce urmează

Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție salută ”hotărârea istorică” a Marii Camere a Curții de Justiție a Uniunii Europene pronunțată marți și susțin, într-un comunicat de presă care sunt efectele deciziei și ce ar trebui să urmeze.

• Judecătorii pot anula o decizie a Curții Constituționale dacă aceasta contravine dreptului european.
• Raportele MCV sunt obligatorii și legile justiției trebuie corectate în acord cu acesta și dreptul UE.
• Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție trebuie desființată.

DNA și DIICOT și-au dedobândit competența e a ancheta magistrați.

• Actele Inspecției Judiciare emise în perioada interimatului lui Lucian Netejoru sunt nule.