Birchall a spus că modificările au fost gândite pentru ca tragedii precum cea de la Caracal să nu se repete.
Revin perchezițiile de noapte
Una dintre cele mai importante modificări se referă la percheziție. Astfel, când procurorii vor considera că există situații flagrante, vor obține mandatele de îndată și vor putea intra și vor face percheziții și pe timpul nopții. Asta în condițiile în care și Codul penal, și Constituția, aveau reglementări referitoare la permisiunea perchezițiilor imediate atunci când viața unui om se afla în pericol.
Propunerea Ministerului Justiției arată că „cererea procurorului prin care se solicită încuviințarea efectuării percheziției domiciliare se soluționează de îndată”. Rămâne valabil că nu este nevoie de citarea părților și că este obligatorie prezența unui procuror.
Percheziția poate fi efectuată și în intervalul orar 20,00-6,00 în cazul infracțiunii flagrante sau când percheziția urmează să se efectueze într-un local deschis publicului la acea oră”].
Pedepse mai mari
La infracțiunea de „lipsire de libertate” existentă deja în Codul penal, se adaugă o distincție care va face ca pedeapsa să fie mai mare. Este vorba despre „săvârșirea faptei prin răpire”.
Având în vedere faptul că răpirea presupune din start folosirea violenței fizice sau psihice asupra victimei, inclusiv prin mutarea acesteia în mod forțat, ceea ce presupune în cele mai multe cazuri premeditare, curaj și determinare deosebite din partea infractorului, s-a apreciat că se justifică o incriminare mai aspră a comiterii infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal în această modalitate, se arată în proiectul Ministerului Justiției.
Astfel, se propune o sancționare progresivă:
- Pentru varianta standard, care nu presupune folosirea forței ori a violenței fizice sau psihice asupra victimei pentru a o deplasa în incinta în care va fi sechestrată, se păstrează vechiul regim sancționator;
- Pentru prima variantă agravată, care presupune răpirea ca modalitate de comitere, după cum s-a explicat mai sus, se propune sancțiunea închisorii de la 2 al 8 ani.
- În cazul răpirii unui minor de către o persoană înarmată, se propune sancționarea prin sporirea limitelor de pedeapsă pentru fapta de referință. Pepeapsa crește de la 1 an și 4 luni la 9 ani și patru luni.
- Răpirea se pedepsește de la 2 ani până la 10 ani și 8 luni.
- Dacă persoana răpită își pierde viața, fapta se pedepsește cu 18 ani de închisoare, față de 15, cum era până acum. Iar dacă răpirea a avut ca scop uciderea cu premeditare a victimei, fapta se pedepsește cu 20/25 de ani sau închisoare pe viață.
În plus, a fost constituită o nouă variantă agravată – săvârșirea faptei asupra unei persoane aflate în imposibilitatea de a-şi exprima voința ori de a se apăra.
Pe cale de consecință, se propune un alineat nou, alin.(6) al art. 205, care să asimileze lipsirii de libertate și fapta comisă asupra unui copil cu vârsta de până la doi ani, în considerarea vulnerabilității sale specifice, datorate vârstei fragede
Eliberare condiționată mai strictă
Se va merge pe ideea că îndeplinirea condițiilor pentru acordarea liberării condiționate (atât în cazul detențiunii pe viață, cât și în cazul pedepsei închisorii) să fie cumulativă
- creșterea limitei de vârstă în cazul variantei atenuate a liberării condiționate de la 60 la 65 de ani, prin corelare cu prevederile art. 57 (Neaplicarea detențiunii pe viață) și art. 58 (Înlocuirea detențiunii pe viață) din Codul penal;
- în cazul condamnării la pedeapsa detențiunii pe viață, cuantumul pedepsei efectiv executate de către persoana condamnată înainte ca aceasta să dobândească dreptul de a solicita liberarea condiționată a fost sporit de la 20 la 25 de ani. Solicitarea liberării condiționate nu determină însă, în mod automat, acordarea acesteia;
- în cazul condamnării la pedeapsa închisorii, aplicate pentru o infracțiune al cărei maxim prevăzut de lege este închisoarea mai mare de 10 ani, cuantumul pedepsei efectiv executate de către persoana condamnată înainte ca aceasta să dobândească dreptul de a solicita liberarea condiționată a fost majorat, prin impunerea unor fracțiuni mai mari de pedeapsă ce trebuie executate. Nici în acest caz, solicitarea liberării condiționate nu determină automat acordarea acesteia.
Competențele DIICOT
Parchetul pentru crimă organizată și terorism primește competențe noi. Astfel, se va putea ocupa, de aici înainte, prin structuri specializate, de fapte grave, precum răpirea și sclavia. DIICOT nu se va mai ocupa de infracțiunile informatice minore, ci doar de cele comise în grup organizat sau asupra unor infrastructuri strategice.