Pe agenda ședinței de Guvern de vineri seara, 13 decembrie, apărea la punctul trei un proiect de Ordonanță de Urgență privind asigurarea funcționării Agenției Naționale de Integritate.
Cu toate acestea, în debutul ședinței de Guvern, premierul Ludovic Orban a sărit acest punct, deși ordinea a fost respectată pentru toate celelalte.
Surse guvernamentale au declarat pentru Europa Liberă că proiectul a fost retras de pe ordinea de zi. El nu va fi repus pe ordinea de zi la o viitoare ședință, potrivit surselor citate.
Șeful ANI dorea să aibă încă un mandat
Premierul Orban a fost avertizat în ultima clipă asupra acestei Ordonanțe de Urgență și a modificărilor care sunt propuse în ea. Textul venise chiar de la Bogdan Stan, președintele Agenției Naționale de Integritate.
Acesta încerca să îl convingă pe premier că este nevoie de deblocarea situației de la vârful ANI, după ce mandatul său în fruntea Agenției a expirat.
Bogdan Stan a fost votat pe 14 decembrie 2015 în Senat pentru funcția de președinte al Agenției Naționale de Integritate. Mandatul său de patru ani s-a terminat însă. În cazul în care președintele ANI nu își poate exercita mandatul, conducerea instituției revine unui vicepreședinte.
Surse guvernamentale au declarat pentru Europa Liberă că printre modificările propuse în Ordonanța de Urgență se aflau două care vizau chiar funcția de președinte ANI.
În forma actuală a legii, agenția este condusă de un președinte, numit de către Senat, pe bază de concurs organizat de Consiliul Național de Integritate.
În varianta propusă pentru OUG, era eliminat concursul și se făcea o selecție de candidați, care urmau toți să ajungă în fața Senatului. Votul politic al senatorilor ar fi decis câștigătorul funcției de președinte al Agenției Naționale de Integritate. În varianta actuală, concursul stabilește un singur candidat care ajunge la vot în plenul Senatului.
O a doua schimbare semnificativă legată de funcția de președinte viza următorul articol: „președintele Agenției este demnitar cu rang de secretar de stat, iar mandatul acestuia este de patru ani și nu poate fi reînnoit”.
În forma avansată de Bogdan Stan către Guvern se prevedea că președintele ANI poate să aibă și un al doilea mandat. În acest caz, el putea să intre din nou în cărți pentru șefia Agenției, deoarece mandatul tocmai i-a expirat.
Consiliul Național de Integritate nu e funcțional
Blocajul referitor la viitorul președinte ANI apare și din cauza Consiliului Național de Integritate. Acest Consiliu este cel care, potrivit legii, trebuie să stabilească prin concurs persoana care urmează să fie propusă Senatului pentru șefia ANI.
Problema este că și mandatul membrilor Consiliului Național de Integritate a expirat la sfârșitul anului trecut, iar instituțiile statului nu au desemnat noi membri în Consiliu. Ultima ședință a CNI a avut loc în decembrie 2018.
Conform legii, Consiliul Național de Integritate este un organism reprezentativ, aflat sub control parlamentar exercitat de Senat, cu activitate nepermanentă.
Cine face parte din CNI
- Un membru desemnat de către fiecare grup parlamentar din Senat, plus grupul minorităților naționale din Camera Deputaților
- un reprezentant al ministerului Justiției
- un reprezentant al ministerului Finanțelor Publice
- un reprezentant al Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România
- un reprezentant al Asociației Municipiilor din România
- un reprezentant al Orașelor din România
- un reprezentant al Asociației Comunelor din România
- un reprezentant al înalților funcționari publici și un reprezentant al funcționarilor publici
- un reprezentant desemnat de comun acord de asociațiile magistraților
- un reprezentant desemant de organizațiile societății civile legal constituite
Consiliul Național de Integritate este cel care propune Senatului numirea și revocarea din funcție a președintelui și vicepreședintelui Agenției și aprobă regulamentul de desfășurare a concursului pentru numirea în funcție a președintelui Agenției.
Ultimul președinte al Consiliului a fost Tiberiu Florin Tănase, dar mandatul său s-a încheiat în 2018.