În Crevedia, focul a fost stins doar la exterior. El a rămas în mințile și inimile oamenilor, după ce exploziile din 26 august, din incinta unui depozit GPL al companiei Flagas, au spulberat totul pe o rază de aproximativ 200 de metri.
Nesiguranța vine din toate părțile: compania în incinta căreia s-a declanșat infernul promite să-i despăgubească, discuțiile sunt însă abia la început.
Numărul sinistraților nu a fost stabilit clar. Autoritățile susțin că sunt 10 case arse și 87 lovite de suflul exploziei, expertiza reprezentanților Flagas a numărat doar 27 de cazuri.
Your browser doesn’t support HTML5
Explozii la Crevedia | „Filmul de la Hiroshima” sau cum arată casele distruse de lângă depozitul GPL
Primăria oferă sprijin, dar încă e la stadiul de a le face oamenilor actele. Fără ele, nu poate începe reconstrucția caselor.
„Am văzut filmul de la Hiroshima”
„Asta e aleea de la intrare, intrarea către locuințe”, arată Constantin Nicolae Gavrilescu o potecă imaginară. Doar el o vede, pentru că o știa acolo.
Pentru ochiul străinului intrat în curtea răvășită de explozia produsă la depozitul GPL cu care se învecinează nu e nicio diferență între ceva ce-a fost cândva o potecă și restul curții.
Peste tot zac împrăștiate resturi de cărămizi sau bucăți carbonizate din cei șase brazi din care mai sunt acum doar trunchiuri sfârtecate.
„Intrarea principală era printre ăștia doi brazi”, rememorează fostul inginer în vârstă de 68 de ani și vede cu ochii minții casa copilăriei, în care l-au crescut părinții până când s-a maturizat și a plecat pe alte drumuri. La pensie însă, a revenit la ea.
Atât casa ridicată în Crevedia de Constantin Nicolae Gavrilescu, cât și cea moștenită de la părinți au fost spulberate de explozia produsă în depozitul GPL din imediata vecinătate.
Din casă nu a mai rămas nici măcar un perete întreg. Iar falnicul brad despre care povestește omul e acum un trunchi rupt pe jumătate, negru-tăciune.
„Prima, care nu avea ușă, ci o arcadă, era sufrageria sau, mai bine spus, averea mea de suflet: o bibliotecă de peste 3.500 de titluri”, spune Gavrilescu cu voce tremurândă. O tuse ușoară îi maschează emoția.
Își târâie picioarele arse de suflul exploziei prin mormanele de moloz înnegrit și resturile carbonizate de tâmplărie amestecată cu copaci și în fața lui încă vede întregi magaziile, camera hidroforului, beciul, casa părinților.
De două zile, de când sinistraților li s-a permis să revină la locul tragediei, bărbatul iese și intră în curte fără odihnă și mătură locul cu ochii, chiar dacă știe că nimic din ce a fost nu mai poate fi salvat.
„Am avut șansa să am telefonul în buzunar, eram în grădina de legume, udam, când a avut loc prima explozie”, povestește Gavrilescu pentru Europa Liberă.
Prima lui grijă a fost să scoată mașina din curte, pentru a-și putea lua soția. Bolnavă, aceasta nu se putea deplasa singură. S-a întors să o scoată, în timp ce peste gardul ce separă curtea lor de depozitul GPL era infernul. N-a reușit cu puterile sale. Norocul a făcut să intervină patru pompieri care au luat-o pe brațe așa cum era, doar în furou.
„A urmat explozia cea mare, suflul m-a pus la pământ. Când ne-a pus la pământ și-am întors capul, am văzut filmul de la Hiroshima, cu ciuperca care pleacă, cu resturi în aer, resturi mari, vizibile”, rememorează inginerul pensionar.
Au început toți să fugă, împiedicându-se, ridicându-se, într-o goană în care mai conta un singur lucru: să-și salveze viețile. El a avut norocul de a suferi arsuri ușoare, la picioare. Soția e internată însă de atunci în spital și așteaptă o grefă de piele: are spatele ars.
Uși contorsionate și containere pline de moloz
Casa lui Mircea Stan (47 de ani) este peste drum de depozitul GPL, la mai bine de o sută de metri. Distanța l-a protejat de flăcări, nu și de necazuri: toate geamurile și lucrurile din casă au fost afectate de suflul exploziei. Atât de puternic a fost încât a contorsionat ușile metalice de la intrare și garaj.
Primăria a pus la dispoziția sinistraților mai multe containere, în care să arunce molozul, resturile de mobilier sau tot ce a devenit inutilizabil. Deja unele sunt pline.
Familia Stan a fost contactată de reprezentanții Flagas, compania ce deținea stația de GPL.
„Au zis că sunt foarte cooperanți și vor să termine cât mai repede situația asta, să ne despăgubească”, spune Stan pentru Europa Liberă.
Li s-a transmis că a fost deja contactată o firmă de construcții și rămâne la libera alegere a victimelor cum să fie despăgubite: cu bani sau în natură.
Alături de soție și copii, s-a întors și el de două zile în vila pe care a terminat-o de ridicat în urmă cu opt ani. Locuiește la parter, care e mai puțin afectat. A făcut puțină ordine, cât s-a putut în timpul ăsta scurt, repară ce se poate și așteaptă negocierile.
A primit deja din partea Inspectoratului pentru Situații de Urgențe (ISU) un raport al pagubelor și ar vrea să contacteze un expert, să aibă un reper când se vor purta discuțiile, dar nu știe de unde să-l ia.
Mașină ruptă în două de suflul exploziei
La trei case distanță de depozitul GPL, la aproximativ 50 de metri, bătrânul Ion Mincă încearcă să-și ajute copii: fata și băiatul lui stau gard în gard, în case noi, încă netencuite pe exterior.
La etajul primei case, vântul flutură o perdea zdrențuită. Fereastra a fost smulsă din cadru de explozie.
Mărturie a suflului puternic al exploziei stă mașina din curte: un Renault ce a fost răsucit zece metri în aer, ca o frunză. Jumătatea dinspre gard e contorsionată, în vreme ce partea din spate a fost ruptă efectiv în două.
Suflul exploziei a fost atât de puternic încât a învârtit în aer o mașină aflată la 50 de metri distanță și i-a smuls portbagajul
Cu greutate, bătrânul încearcă să ridice la loc bolta de viță de vie, căzută la pământ. Iar bucăți din gardul verde de lemn zac înșirate, prin curte, amestecate cu plăci de azbest.
Clădirea administrativă a depozitului GPL din Crevedia și o casă din imediata vecinătate, distruse de exploziile din 26 august.
În fundul curții, într-un sunet sinistru de tablă izbită de vânt ce atârnă de acoperiș, Vasilica Neculaie (72 de ani) stă pe un scăunel. Are grijă de nepotul de nouă ani, în timp ce fiica ei curăță resturile.
„Vai de capul nostru, vai de capul nostru, vă rog să mă credeți, nu mai pot să stau în picioare, nu mă mai țin picioarele de atât amar și de nemâncat și de stresat. Uite, pleacă fierul (tabla, n.r.) de pe casă, ce facem?”, se tânguie bătrâna.
Vasilica Neculaie plânge și spune că nu are putere să facă față tuturor necazurilor aduse de exploziile din urmă cu o săptămână și jumătate
„Copilului îi este frică să stea, nu vrea să stea aici, că-i e frică, unde să ne ducem? Unde? E foarte, foarte greu”, continuă femeia, în timp ce-și frământă neputincioasă mâinile.
Până luni, când imobilul a fost reconectat la apă și electricitate, toată familia a stat la o rudă. Ar fi mers la hotelul pus la dispoziție de Flagas, dar nu a vrut nepoțelul, obișnuit cu spațiul larg din curte.
E nemulțumită de reacția celor din primărie.
„Ieri a venit un pachet cu patru sarmale, să mâncăm patru inși. Patru sarmale! N-or fi știut câți suntem în curte, habar n-am!”, răbufnește femeia.
Seara exploziei a săpat traume adânci în toată familia, inclusiv în nepot.
„El se juca cu mingea. Când am auzit bubuitura aia, noi am zis că el a dat în geam, c-a mai spart geamul și-n alte dăți. Copil, se joacă. Apoi am realizat că duduia pământul”, rememorează pentru Europa Liberă bătrâna.
De teama seismului, a fugit să scoată copilul din casă, apoi, cu el de mână, la întâmplare, a ieșit pe stradă. Fata și ginerele au mai zăbovit câteva secunde și asta avea să-l coste pe bărbat. Acum e internat în spital, cu arsuri.
„Să fie cum a fost!”
Cu casa complet distrusă, Constantin Nicolae Gavrilescu a dormit primele nopți în mașină. Acum stă la un hotel pus la dispoziție de Flagas.
În timp ce vorbește cu echipa Europei Libere, primește un telefon de la Cosmin Stîngă, unul dintre asociații Flagas. Este întrebat cum vrea să fie despăgubit.
„Simplu: aduceți două – trei buldozere, dați totul la o parte și vă apucați să faceți casa!”, răspunde scurt Gavrilescu.
Bătrânul nu vrea bani, vrea casa lui înapoi. „Să fie cum a fost”, spune el apăsat, după care se îndreaptă spre primărie de unde așteaptă răspunsuri la multele incertitudini.
Scăpat doar cu hainele de pe el și cu telefonul, Gavrilescu nu mai are niciun act. Primăria i-a eliberat deja autorizația de demolare, un topometrist și un arhitect ar urma să vină miercuri la fața locului. Tot atunci, buldozerele de la primărie ar urma să radă definitiv ultimele urme din casa părintească și cea ridicată de el.
Tot la primărie, bătrânul se întâlnește și cu Valentin Ianc, manager de dezvoltare la Flagas, firma deținătoare a stației GPL.
„Doar actele ne împiedică să nu începem de mâine construcția pentru că nu vrem să intrăm pe terenul omului fără a avea toate actele în regulă”, spune Ianc, pentru Europa Liberă.
Întrebat cum procedează dacă sunt mai mult de 27 de imobile afectate, câte a numărat compania sa, în condițiile în care primăria a identificat 97 de case afectate total sau parțial de explozie, responsabilul de la Flagas susține că va dialoga cu fiecare familie în parte.
Două dintre victimele exploziilor din Crevedia, soț și soție, locuiau peste drum de depozitul GPL în incinta căruia s-au produs exploziile.
Cât privește victimele, compania nu poate spune nimic.
„Regretăm profund, mai mult de atât despre victime chiar nu am cunoștință, nu sunt în măsură, partea mea este să mă ocup de relația dintre oameni și ce sprijină societatea noastră”, transmite Ianc.
Deși demersurile administrative au pornit într-un ritm susținut, iar dialogul a fost deschis, oamenii sunt reticenți. Nu s-a discutat nimic despre câți bani vor primi sau vor fi investiți pentru refacerea locuințelor și le e teamă că acela va fi momentul în care vor porni neînțelegerile.
Echipa Europa Liberă a încercat să dea și de primarul comunei în care, din 2020, stația GPL a companiei Flagas funcționa fără autorizație ISU de securitate la incendiu. Nu a fost de găsit.
„Domnul primar e pe teren, trebuie să facem curățenie. Nu are de ce să stea la primărie. Noi, eu, împreună cu colegii mei care suntem ajutăm la reconstituirea arhivelor ”, transmite Virginia Stancu, secretar general al Primăriei Crevedia.