Pe internet, pot fi găsite jocuri video care simulează conflictele militare din fosta Iugoslavie. Unele dintre aceste misiuni virtuale au loc în locații în care au fost comise atrocități documentate, deși crimele de război nu sunt niciodată menționate în jocuri. Pe măsură ce extremiștii încorporează din ce în ce mai multe elemente ale jocurilor video în propaganda lor și chiar în atacurile lor, ar trebui să fie restricționate jocurile care încearcă să rescrie istoria?
„Intră în canal! Intră în canal! Inamicul este acolo, la 200 de metri de tine, în tufiș”, spune o voce, în timp ce un soldat fuge de bătaia gloanțelor.
„A căzut! Lunetistul încearcă să ne facă să plecăm din tufiș. Acoperă-mă în timp ce eu mă duc acolo să arunc bomba ” spune vocea. După câteva secunde, se aude o explozie, dar bubuiturile din jur continuă să se audă.
Acestea nu sunt scene dintr-un film de război, ci o conversație între un grup de jucători, cufundați într-un joc video, în care una dintre misiuni este Operațiunea Furtuna, care s-a petrecut în viața reala, având loc în August 1995, când trupele croate au cucerit autoproclamata republică Srpska Krajina de la rebelii sârbi, într-o ofensivă militară.
Pe lângă multele sute de civili care au murit, aproximativ 200.000 de sârbi au fost nevoiți să-și părăsească casele din cauza operațiunii, în ceea ce avea să fie descris ca cel mai mare exod al sârbilor din acest război.
Mai multe jocuri video care generează conflictele militare din fosta Iugoslavie pot fi găsite pe internet, iar unele misiuni se desfășoară în locațiile unde au avut loc crime de război. Cea mai populară platformă de jocuri din Serbia este Arma Srbija, unde utilizatorii se adună pentru a se juca simultan, în timp real, pe internet.
Este un joc așa zis first-person shooter (FPS), unde jucătorii se luptă împreună, ca soldați, împotriva taberei inamice. După aceea, publică înregistrările jocului pe Youtube, pe canalul lor, care are aproape 2.400 de urmăritori.
Unul dintre video-urile Arma Srjba este numit Operațiunea Jashari, care simulează acțiunile armatei sârbe din martie 1998, când unul dintre comandanții fostei Armate de Eliberare a Kosovo, Adem Jashari, a fost omorât în urma unui asediu care a durat trei zile, împreună cu mai mult de 50 de membri ai familiei sale. Doar o nepoată de 10 ani a supraviețuit.
„Misiunea noastră este să-l lichidăm pe Adem Jasheri,“ scrie în descrierea videoclipului, care a fost publicat în martie 2019 și are aproximativ 135.000 de vizualizări.
În februarie 2019, a fost publicat un alt video al unui joc numit Operațiunea Racak care are până acum aproape 70.000 de vizualizări. În viața reală, 45 de civili etnici albanezi au fost uciși de forțele de securitate sârbe în satul Racak din Kosovo. Masacrul a produs indignare internațională și a fost unul dintre factorii care a dus la bombardamentele NATO din 1999, care au pus capăt războiului sângeros de independență a Kosovo care ținea de doi ani. Masacrul nu este menționat în joc.
Your browser doesn’t support HTML5
'They Screamed Until They Died': Remembering Kosovo's Racak Massacre
Jocurile care pot avea modificări create de jucători – sau „moduri” cum sunt numite – sunt produse Arma și fac parte dintr-o serie de jocuri de tactică militară, produsă de studioul Bohemia Interactive, cu sediul în Cehia
Un purtător de cuvânt al firmei a menționat pentru Serviciul Balcanic al Radio Europa Liberă că „nu avem cunoștință de faptul că ar exista un mod bazat pe conflictele din Kosovo și Bosnia și Herțegovina, dar totodată nici nu am fi surprinși dacă ar exista unul.”
„Foarte Îngrijorător”
Cum popularitatea acestor moduri crește și cum extremismul reușește să încorporeze elemente ale jocurilor video în propaganda lor (și chiar și în atacurile lor), trendul a făcut mai multe persoane să se întrebe dacă jocurile care încearcă să rescrie istoria nu ar trebui să fie blocate.
„Cât despre modurile care au ca temă o poveste controversată din istorie, vedem că au fost create de utilizatorii care doresc să învețe mai multe lucruri despre un eveniment specific din istorie. Sunt curioși și vor să experimenteze cum era în perioada respectivă. Dacă aceasta este motivația, atunci credem că jocurile pot avea un rol important în modul prin care percepem anumite evenimente din trecut – completând poveștile din cărți, filme sau alte forme media, “ a spus purtătorul de cuvânt al Bohemia Interactive, Korneel van‘t Land.
Cu toate acestea, adaugă el, dacă cineva creează un mod, cu gândul de a împrăștia ură sau de a incita la violențe, „considerăm că este un lucru foarte îngrijorător”.
Pe pagina sa de Facebook, Arma Srbjia oferă utilizatorilor „jocuri comune minunate, împreună cu ruși, greci și alte comunități frățești”, adăugând: „Ceea ce nici măcar cel mai bun server, nici cele mai frumoase moduri și nici cele mai mari comunități de albi nu îți pot oferi, este o experiență unică de război virtual, umăr la umăr cu soldați sârbi...mulți ani de experiență, și calitatea jocului de care doar comunitatea noastră se poate bucura.”
O unealtă a extremismului
Așa numita „gamificare” (n.r. transformarea realității în stil de jocuri video) a apărut recent ca o temă de discuție privind violența extremistă și propaganda online. Termenul a intrat în limbajul curent după atacul terorist asupra unei sinagogi din Halle, din 9 octombrie 2019, în care atacatorul a transmis totul live prin intermediul unei camere fixate pe braț în stilul unui joc shooter de o persoană.
CNN l-a numit „gamificarea terorii” făcând o comparație cu alte atacuri ale extremei drepte.
„Chiar și oamenii care l-au criticat pe atacator demonstrează cum aceste atacuri au devenit „gamificate" – ei îl criticau pe atacator pentru „scorul ” prea mic. De aceea, acești oameni gândesc că aceste atacuri trebuie consumate, discutate și punctate ca un joc video“, a declarat Jacob Davey, un cercetător de la Institutul pentru Dialog Social, o organizație din Regatul Unit care se ocupă cu combaterea extremismului, pentru CNN.
Comunitățile de gaming pot fi folosite de grupurile extremiste pentru a recruta noi membri, spune un cercetător.
Gruparea extremistă Statul Islamic (IS) a fost deosebit de pro-activă în a se folosi de elementele culturii occidentale – în special jocurile video – pentru a atrage noi recruți. Unul dintre propagandiști principali ai Statului Islamic, Junaid Hussein, a scris odată pe Twitter : „Poți sta acasă să te joci Call of Duty, sau poți veni aici ca să răspunzi la adevărata chemare a datoriei (n.r. Call of Duty)... alegerea e a ta".
Mai multe organizații extremiste au creat jocuri sau le-au modificat și adaptat pe cele actuale, pentru propriile nevoi, scrie Linda Schlegel, o studentă doctorandă la Universitatea Goethe din Frankfurt, într-un articol pentru European Eye on Radicalization, inclusiv organizația Hezbollah din Liban sau site-ul de extremă-dreaptă din SUA „The Daily Stormer" fac asta. Pot de asemenea să încurajeze oamenii care sunt dispuși la violență, dar aceste cazuri sunt rare, spune aceasta.
Platforme folositoare
„Pot fi mulți care se laudă, dar, cu adevărat, doar o mică parte dintre aceștia este inspirată de joc, și, în special, de mediul social care încurajează experiența de joc și prezintă o schimbare a comportamentului din lumea reală” spune ea.
Djordje Krivokapic, co-fondator al fundației SHARE, o organizație non-profit care monitorizează statutul drepturilor și libertăților oamenilor de pe internet, a declarat pentru Radio Europa Liberă că jocurile video, în opinia sa – ca un tip de artă contemporană – au libertatea să interpreteze evenimentele istorice, atât timp cât aceste interpretări nu depășesc cadrul legal.
„Dacă cineva creează un mod pentru un joc video care oferă o interpretare a unui eveniment istoric, ar trebui să fie văzut, în opinia mea, la fel ca o carte nou publicată, în care autorul își spune opinia despre același eveniment istoric” spune Krivokapic. „Dacă această interpretare este împotriva regulilor, dacă îndeamnă la ură rasială sau religioasă, atunci acest joc sau carte trebuie interzise, la fel cum sunt interzise și aceste acțiuni. “
Potrivit lui Maja Zilic, un asistent de programe la organizația neguvernamentală Inițiativa Tinerilor pentru Drepturile Omului, negarea crimelor de război comise în războaiele din 1990 a existat în mai multe forme de artă din Serbia din ultimii ani, deci nu este de mirare că negarea există și în jocurile video
„Am jucat Call of Duty și multe alte jocuri și asta nu m-a făcut un om mai rău”, spune Zilic pentru Serviciul Balcanic al Radio Europa Liberă. „Dar dacă negarea sau discursurile care incită la ură nu sunt combătute în public, atunci cum ne putem aștepta ca ele să fie condamnate într-un joc cunoscut de toată lumea? ”
Așa cum o persoană a comentat într-un videoclip de pe Youtube: „Am petrecut 15 luni în Războiul din Kosovo. Nu cred că este ca un joc.”
Articol scris de Dan Wisniewski, cu ajutorul lui Dusan Komarcevic, Maja Zivanovic și Asja Hafner