Statul a strâns în 2023 un pot de 3,5 milioane de euro ca să ajute dependenții de jocuri de noroc, dar a lăsat banii în cont

Cifra de afaceri a societăților care realizează „activități de jocuri de noroc si pariuri” a trecut de 2,4 miliarde de euro în 2022.

Oficiul Național pentru Jocurile de Noroc a încasat în ultimele trei luni din 2023 peste 14 milioane lei (3,5 mil. euro) prin campania „Joc Responsabil”. Banii ar fi trebuit folosiți pentru sprijinirea celor peste 100.000 de români dependenți de jocuri de noroc, însă au rămas în conturi. În 2024, oficiul estimează că va încasa, în același scop, peste 70 de milioane de lei (14 milioane de euro).

În octombrie 2023, prin ordonanță de guvern, s-a înființat Serviciul Joc Responsabil, parte a Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN).

Scopul declarat al noii structuri este „promovarea respectării principiilor și măsurilor privind jocurile de noroc responsabile social”. Iar finanțarea se face dintr-o taxă plătită de companiile din domeniul jocurilor de noroc.

Serviciul are în prezent trei angajați, iar în lipsa unui șef, activitatea este condusă de directorul Departamentului de Marketing, în subordinea căruia este serviciul, a comunicat ONJN pentru Europa Liberă.

În același act normativ din octombrie se stabilește și de unde vin banii – contribuții anuale ale organizatorilor jocurilor de noroc licențiați.

Cine contribuie și cu cât la „Joc Responsabil”

  • organizatorii de jocuri de noroc la distanță licențiați din clasa I – 500.000 euro anual;
  • persoanele juridice implicate direct în domeniul jocurilor de noroc tradiționale și la distanță licențiate din clasa II – 15.000 euro anual;
  • jocurile la distanță monopol de stat clasa III – 100.000 euro anual;
  • organizatorii de jocuri de noroc tradiționale licențiați, după cum urmează:
    • Pentru jocurile loto: 200.000 euro anual
    • Pentru jocurile de videoloterie: 100 euro pentru fiecare aparat anual
    • Pentru pariurile mutuale: 50.000 euro anual
    • Pentru pariurile în cotă fixă: 200.000 euro anual
    • Pentru pariurile în contrapartidă: 100.000 euro anual
    • Pentru jocurile de noroc caracteristice cazinourilor: 4.000 euro anual pentru fiecare masă de joc
    • Pentru jocurile caracteristice clubului de poker: 5.000 euro anual pentru fiecare club
  • Pentru jocurile tip slot-machine se va aplica etapizat după cum urmează:
    • 100 de euro anual pentru fiecare slot autorizat în cursul anului 2023, proporțional cu perioada de timp rămasă după intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență;
    • 300 de euro anual pentru fiecare slot autorizat în cursul anului 2024;
    • 500 de euro anual pentru fiecare slot autorizat în cursul anului 2025 și următorii ani. •Pentru jocurile bingo desfăşurate în săli de joc: 5.000 euro anual
  • Pentru jocurile de noroc bingo organizate prin intermediul sistemelor reţelelor de televiziune: 500.000 euro anual

70% din sumele colectate pentru Joc Responsabil vor fi vărsate în bugetul statului, iar restul vor fi folosiți activitatea serviciului.

Scopul serviciului este de a preveni sau trata dependența de jocuri de noroc, o boală despre care estimările arată că ar afecta cel puțin 100.000 de români.

Cum ar trebui să facă acest lucru serviciu „Joc Responsabil”? Prin programe de protecție a minorilor sau celor vulnerabili, reclame privind pericolele acestei adicții sau realizarea unei baze de date naționale care să cuprindă lista jucătorilor care s-au autoexclus de pe platformele de gambling.

Banii sunt suficienți pentru o campanie eficientă, spune Dragoș Stanca, expert media.

„14 milioane de euro anual pentru o campanie de educare în domeniu este un buget semnificativ, care se poate folosi eficient dublat de un media planning bun și de o creație reușită. Este un buget de 2-3 ori mai mare decât a liderilor din domeniu (care cheltuiesc, estimativ, undeva între 25 si 30 de milioane de euro anual, în total - dintr-o piață totală de circa 700 de milioane de euro)

Ce ar însemna ca toate fondurile disponibile să fie investite doar în reclamă?

„Ar însemna ca tot al doilea spot publicitar de la toate posturile de radio din România să fie despre această campanie, de exemplu. 2-3% din toată piața media pentru un singur scop / campanie ar putea fi o campanie care ar avea un impact bun, dacă e administrat corect mixul de media si dacă această campanie e susținută si de o creație si o implementare pe măsură”, explică Dragoș Stanca care ar putea fi impactul.

Doar că „ statul nu s-a dovedit până acum un bun administrator al acestor campanii publice dar as fi bucuros să fiu surprins plăcut, de această dată”, adaugă el.

14 milioane de lei în 2023, peste 70 de milioane de lei în 2024

Din momentul în care ordonanța a intrat în vigoare, în conturile ONJN au început să intre banii.

Europa Liberă a cerut ONJN o situație a veniturilor încasate în ultimele luni din 2023 și previziunile pe 2024. Dar și modul în care s-au cheltuit sau nu acești bani.

În doar trei luni din 2023, în conturile oficiului au rămas 14 milioane de lei, după ce cota de 70% a ajuns în bugetul statului. Iar în 2024 se estimează că vor rămâne peste 70 de milioane de lei.

Până pe 16 aprilie, data la care oficiul a răspuns, niciun leu din banii din cont nu fuseseră cheltuiți. Și nu fusese încheiat niciun contract de publicitate sau să fie pusă la punct baza de date privind jucătorii care s-au autoexclus.

Casele de pariuri/cazinouri/jocuri de noroc, bugete de zeci de milioane de euro pentru publicitate

ONJN ar trebui, prin proiectul Joc Responsabil, să contracareze efectul unei ofensive publicitare a firmelor de jocuri de noroc și pariuri sportive, în toate mediile.

O analiză a investițiilor în publicitatea online, presă scrisă, outdoor, radio și influenceri făcută de Biroul Român de Audit al Tirajelor (BRAT) arată că anul trecut pe aceste piețe s-au rulat 740 de milioane de euro.

Iar din datele prezentate de BRAT, în primii 10 investitori în publicitatea online sunt cinci firme de pe piața jocurilor de noroc: Superbet, Efortuna.ro. Casapariurilor.ro, Betano, Unibet.

Doar publicitatea la Superbet reprezintă 9% din totalul pieței de publicitate online din România.

Din analiza de mai sus lipsesc reclamele TV. În primele 10 luni din 2022, au fost 474.850 de spoturi TV de reclamă la jocuri și pariuri, conform jurnaliștilor de la Libertatea.

Ceea ce însemna, pentru acea perioadă, cam 3,6% din totalul spoturilor difuzate la televiziuni.

IQ media a estimat piața de publicitate TV în 2023 ca fiind de 366 milioane de euro, o creștere de 4,5% față de anul anterior.

Reglementările în publicitatea pentru jocurile online zac în Parlament de un an

O campanie națională de amploare, declanșată de Declic.ro în 2022, a avut ca obiectiv interzicerea publicității la jocurile de noroc și la pariurile sportive.

„Jocul responsabil nu este obiectivul principal al industriei jocurilor de noroc. Iar statul nu face mare lucru pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili și pe dependenții de jocuri de noroc, deși are modelele altor țări. Hai să-i convingem pe parlamentari că e nevoie de un prim proiect de lege pentru a interzice publicitatea la jocuri de noroc. Semnează petiția!

Și au semnat aproape 200.000 de oameni.

Presiunea publică a dus, în noiembrie 2022, la un proiect de lege privind publicitatea pentru jocurile de noroc care a fost depus la Parlament.

Inițiativa era semnată inițial de 79 de parlamentari de la toate partidele. La două săptămâni de la depunere, parlamentarii PSD și-au retras susținerea pentru noua lege.

16 parlamentari PSD și-au retras semnăturile din proiectul de lege privind publicitatea la jocurile de noroc și pariurile sportive.

Dar chiar și așa, după mai multe amendamente aduse în comisii, care i-au schimbat drastic forma inițială, legea a fost votată de Senat, în martie 2023, și a plecat spre Camera Deputaților. Unde este și acum.

Ce prevede proiectul noii legi?

  • publicitatea audiovizuală pentru jocurile de noroc să fie interzisă între orele 06:00-23:00;
  • interzicerea oricărei de forme de publicitate pentru jocuri de noroc, desfășurate de operatori nelicențiați conform legii;
  • interzicerea oricărei forme de publicitate audiovizualã pentru jocuri de noroc prezentate sau recomandate de personalități ale vieții publice, culturale, științifice, sportive ori de către alte persoane, care, datorită celebrității lor, ar putea să încurajeze jocurile de noroc și pariurile sportive;
  • interzicerea promovării de premii în bani sau bunuri materiale;
  • noi sancțiuni contravenționale pentru asigurarea respectării prevederilor propuse


La exact un an de la adoptarea proiectului în Senat, în martie 2024, a venit și punctul de vedere al Guvernului asupra inițiativei.

Guvernul ridică mai multe obiecțiuni asupra prevederilor din proiect și lasă la latitudinea Parlamentului aprobarea sa sau a altor proiecte similare.

Cele opt proiecte „anti-păcănele” din Parlament

Noiembrie 2022:

  • Fără păcănele lângă școli, parcuri, spitale - inițiat de Diana Stoica, Filip Havârneanu, Sebastian Cernic (USR): aprobat de Senat, la Comisii în Camera Deputaților (C.Dep.)
  • Interzicerea publicității la jocurile de noroc în audio-vizual și pe străzi - inițiat de Adrian Cozma (PNL): aprobat în martie 2023 de Senat, cu amendamente care l-au modificat drastic; în Comisii la C. Dep.

Decembrie 2022

Martie 2023

Aprilie 2023

  • Scoaterea sălilor de jocuri la marginea orașelor, la cel mult 50 de metri de limita, localităților, nu mai aproape de 300 m de școli, parcuri, spitale - inițiat de Alfred Simonis (PSD), adoptat de Senat în 5 septembrie 2023, în Comisii la C. Dep

Mai 2023

  • Nu poți fi și controlor și jucător în același timp (USR) - respins de Senat; un articol identic cu cel din proiect a fost inclus în Ordonanța Guvernului din octombrie 2023
  • Disclaimer la reclamele la jocuri de noroc, după modelul aplicat la țigări(USR) - adoptat de Senat în 26 octombrie, trimis la C. Dep.

Pe 17 aprilie, președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice sălile de jocuri de noroc în localităţile sub 15.000 de locuitori.

„Nu mă aștept ca industria să fie mulțumită că trebuie să-și închidă locurile astea de jocuri de noroc în peste 90% din localitățile din România”, a spus, pentru Europa Liberă, deputatul PSD Alfred Simonis, preşedinte al Camerei Deputaţilor, cel care a condus dezbaterea ad-hoc şi aprobarea de urgenţă a legii.

„Mă bucur că președintele a promulgat-o, iar după 10 zile intră în vigoare. Nu cred că e în favoarea nimănui, decât a oamenilor și a dependenților care nu aveau altceva de făcut în localitățile mici din România”, a adăugat el.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI