Ministerul Justiţiei a organizat marţi şi miercuri interviurile pentru funcţia de procuror general. Doar jumătate dintre cei opt candidaţi intervievați contează cu adevărat: Gabriela Scutea, Laura Oprean şi Daniel Horodniceanu şi Răzvan Horaţiu Radu.
- Laura Oprean. Este prim procuror adjunct al Parchetului General, s-a arătat nemulţumită de modul în care este organizată Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţiei (SIIJ) şi că acesta nu este o structură eficientă, având 3000 de dosare care ar trebui soluţionate de opt procurori. În 2009, Oprean a condus DNA Cluj. Un an mai târziu, a fost delegată procuror şef adjunct al DNA, fiind considerată o apropiată a lui Daniel Morar, fost procuror şef al Direcţiei Anticorupţie.
- Gabriela Scutea. Este procuror la Parchetul Curții de Apel Brașov. În ceea ce priveşte Secţia Specială de anchetare a magistraţilor, Scutea insistă la revenirea la vechea formulă, dosarele ce privesc magistraţi şi preluate de la DNA să se întoarcă la DNA, la fel în cazul dosarelor preluate de SIIJ de la DIICOT. Scutea era secretar de stat la ministerul Justiţiei când a fost emisă OUG 13 în timp ce ministru al Justiţiei era Florin Iordache. Ea a avut un rol decisiv când a aprobat textul ordonanţei care prevedea menţiunea că aceasta intră în vigoare în 10 zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial. Răgazul de 10 zile a fost decisiv în desfăşurarea ulterioară a evenimentelor politice de acum trei ani.
- Daniel Horodniceanu. Este procuror la DIICOT Iaşi, fost şef al DIICOT în perioada 2015- 2019. În interviul pentru ocuparea fotoliului de procuror genral a explicat că Ministerul Public are în lucru în acest moment 1,7 milioane de dosare, ceea ce înseamnă că 1 din 6 români este implicat într-un dosar penal. O altă problemă ridicată în timpul interviului a fost aceea a chiriilor plătite de stat magistraţilor. Astfel, el a precizat că numai la DIICOT, 600.000 de euro anual sunt cheltuiți pentru chirii ale procurorilor şi grefierilor. Despre eventuala colaborare cu serviciile de informaţii, Horodniceanu a spus că nu are nicio emoţie să lucreze cu ele, “dar fiecare să fie cu rolul său”.
- Horaţiu Radu. Este adjunct al Procurorului General. A fost numit în martie 2011 agent guvernamental pentru Curtea de Justiţie şi Tribunalul Uniunii Europene şi demis în 2018 după ce a intrat în conflict cu Liviu Dragnea și cu prietenul acestuia, Darius Vâlcov, fost consilier al prim-ministrei, Viorica Dăncilă. În perioada 2007 - 2011 a fost detașat în funcția de subsecretar de Stat - Agentul Guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) unde a reprezentat Guvernul României în procedurile desfăşurate în faţa Curţii Europene. În această calitate a gestionat formularea apărărilor sau executarea hotărârilor CEDO, în circa 2.000 de dosare. La interviul pentru funcția de procuror general, Radu a subliniat că se va focaliza pe protecţia victimelor: în ultima vreme România a fost condamnată la CEDO pentru că nu a reușit să asigure o protecție adecvată a victimelor. Recuperarea prejudiciilor este un alt capitol de interes din proiectul de candidatură, în sensul că recuperarea prejudicilor să devină efectivă. Horațiu Radu a mai vorbit despre colaborarea cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICMER) pentru a finaliza anchetele din dosarele istorice începute la sesizarea Institutului: “Nu aș vrea ca dosare precum 10 august sau disjungerea din dosarul Colectiv să se transforme în dosare istorice”. Despre Secția specială de anchetare a magistraților, Radu a declarat că nu poate vedea cu ochi buni „o Secție care urmărește săvârșirea unor infracțiuni de către o categorie socială. Voi fi adeptul oricărei modificări legislative privind SIIJ în conformitate cu rapoartele GRECO, MCV și Comisiei de la Veneția”.
Pe lângă ministrul justiţiei Cătălin Predoiu, secretarul de stat Lidia Barac şi avocatul Ştefan Ciurescu, consilier al lui Predoiu, din Comisia de audiere mai fac parte procurorul Remus Damian Budai (desemnat de secţia de procurori a CSM), judecătorul Ioana Bogdan (desemnată de INM), psihologul Marius Babici (desemnat de CSM) şi prof. Răzvan Cătălin Dobrea (desemnat de rectorul ASE).
Decizia finală urmează să fie luată pe 21 ianuarie de Cătălin Predoiu, propunerea urmând să fie trimisă la Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) care dă un aviz consultativ. Apoi, va fi transmisă preşedintelui României care o poate respinge o singură dată.
Candidaţii pentru funcţia de Procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt: Ionel Corbu, Florin Daniel Cășuneanu, Gabriela Scutea, Laura Oprean, Pompiliu-Marian Drilea-Marga, Daniel Horodniceanu, Sorin Săndel Vasilache şi Răzvan Horațiu Radu.
Joi sunt programate interviurile pentru funcţia de procuror şef al DNA. Pentru această structură s-au înscris procurorii Mariana Alexandru, Crin-Nicu Bologa, Camelia Ene Grecu, Ionuț Botnaru şi Călin Nistor.
Vineri este programat interviul pentru ocuparea funcţiei de procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, unde s-au înscris cinci procurori: Teodor Niță, Ioana Bogdana Albani, Elena Giorgiana Hosu, Viorel Badea şi Daniel Horodniceanu.