”Nu văd în această scrisoare decât o neverosimilă și lamentabilă cramponare în încercarea de a se asocia, fără vreo bază reală și legatură directă, cu cauza disidenților din anii '80", spune fiul disidentului Gheorghe Ursu în scrisoarea remisă redacției. Sunt mai multe motive pentru care explicațiile lui Tăriceanu nu stau în picioare, iar acestea au un vădit caracter politic.
"1. Pretinsa explicație "că e vorba de un alt student" cu o "dramă similară", că "au mai fost, poate, destui în acele vremuri" este o nouă aserțiune nefondată a politicianului. Nu se cunoaște vreun alt caz de disident ucis în închisoare de Securitate în 1985 (și nici în anii adiacenți).
2. Dacă a făcut o regretabilă "confuzie", îl invit pe domnul Călin Popescu-Tăriceanu să dezvăluie public cine era acel "alt student înalt, subțire și brunet" care i-ar fi destăinuit că tatăl său ar fi fost ucis în închisoare de Securitate în 1985?
3. Ar fi absurd să nu fi știut cum îl chema pe acel ipotetic student, mai ales în condițiile în care domnia sa singur spune că în facultate cazul lui Gheorghe Ursu era "intens comentat". Să înțelegem deci că a cunoscut pe fiul unui alt disident Ursu ucis de Securitate în închisoare?
4. E aiuritoare pretenția domnului Călin Popescu-Tăriceanu că nu ar vedea "ce capital politic” ar fi putut obține “doar relatând o discuție de acum aproape 40 de ani cu fiul unui mare disident", când tot domnia sa continuă, în aceeași scrisoare pe care mi-a adresat-o, atacurile împotriva Procurorului General pentru că acesta ar fost "angrenat în prigonirea opozanților regimului comunist", și încadrându-l în "sistemul paralel și nelegal de putere".
Miza politică a lui Tăriceanu este limpede: îl atacă pe Augustin Lăzar pentru că procurorul general s-a luptat ca faptele de coruptie ale sefului ALDE să fie pedepsite, susține Andrei Ursu.
"Dacă domnul Călin Popescu-Tăriceanu se preface că nu vede miza politică a propriului demers, eu cred că poporul român nu suferă de aceeași miopie și o vede. Voi încerca însă să i-o explicitez domnului Președintele al Senatului din nou:
Domnia sa a încercat să profite de numele tatălui meu și încearcă în continuare din răsputeri să își asocieze abuziv numele pătat în dosare de corupție cu cel al unui disident ucis de Securitate, exclusiv pentru a-l ataca, de pe o poziție de "apropiat al opozanților", pe procurorului general, pe care-l acuză de "prigonirea opozanților".
(Aceeași parazitare a cauzei adevăraților disidenți anticeaușiști o văd și în campania PSD, un partid sub a cărui guvernare un torționar al tatălui meu a ajuns colonel, dosarele de la Securitate ale tatălui meu erau ascunse sau falsificate, ce mai rămăsese din jurnalul tatălui meu a fost distrus, securiști condamnați pentru politie politică au ajuns generali în SRI, iar justiția PSD-istă, cu adevărat "paralelă" cu dreptatea, i-a acoperit pe torționarii Pârvulescu și Hodiș, care abia astăzi sunt judecați pentru crime împotriva umanității).
Este stiut de toată lumea că domnul Călin Popescu-Tăriceanu este nu doar din ultimele zile, de când cu Aiudul sau Dosarul Revoluției, în acest război cu procurorul general și cu "sistemul paralel și nelegal de putere", respectiv DNA-ul.
Și anume, de când politicianului ALDE i-au fost descoperite actele de corupție si DNA-ul i-a făcut dosare în acest sens. Deci nu pentru vreun rol în dosarele opozanților anticomuniști sau în cel al Revoluției îl atacă domnul Călin Popescu-Tăriceanu pe Augustin Lazăr de câțiva ani încoace. Îl atacă pentru că acesta din urmă s-a luptat să fie pedepsite actele de corupție ale politicienilor din România. Evident, și cele ale domnului Călin Popescu-Tăriceanu", încheie Andrei Ursu.
Reamintim că șeful Senatului a pretins, într-o emisiune la Digi 24 că Andrei Ursu i s-ar fi confesat pe când era student în legătură cu tragedia tatăului său, ucis de Securitate în închisoare. Așa cum a arătat Andrei Ursu este vorba de o minciună.