În urmă cu doi ani, foștii ofițeri de Securitate Vasile Hodiș și Marin Pârvulescu încasau o pensie lunară de 5.091 de lei, respectiv 4.082 de lei. Între timp, pensia a crescut, pentru că o lege dată prin ordonanță de urgență a stabilit că pensionarii serviciilor secrete au pensii care cresc cu fiecare an, indiferent de nivelul inflației. Când a început procesul, le-a fost pusă sub sechestru o treime din veniturile lor. Astăzi, instanța, printr-o decizie care poate fi atacată, i-a achitat.
Sechestrul impus de instanță la momentul începerii procesului era menit să acopere despăgubirile cerute de părţile civile în procesul în care cei doi, Hodiș și Pârvulescu, au fost trimiși în judecată pentru moartea disidentului Gheorghe Ursu.
Gheorghe Ursu, disident anticomunist, a fost arestat la 21 septembrie 1985 şi a murit la 17 noiembrie 1985, în Spitalul Penitenciar Jilava.
Judecătoarea Mihaela Niță de la Curtea de Apel București a hotarât schimbarea încadrării juridice - tratamente neomenoase din acuzația inițială, infracțiuni contra umanității si a decis achitarea lui Marin Pârvulescu și Vasile Hodiș. În același timp, judecătoarea a decis să ridice măsurile asiguratorii impuse în cazul lui Hodiș și Pârvulescu, latura privind despăgubirile cerute de urmașii lui Gheorghe (Babu) Ursu fiind lăsată nesoluționată, ceea ce presupune un nou proces din partea părților vătămate. Decizia nu este definitivă, ea urmând a fi atacată de rudele deținutului politic la instanța supremă.
Securiștii nu pot fi condamnați
„Probabil le e frică și de un precedent. Ar fi fost pentru prima dată când doi torționari ai Securității lui Ceaușescu ar fi fost condamnați. Deci securiști, nu ca Vișinescu, care a fost doar un milițian care era șef de penitenciar. Hodiș a fost colonel al SRI până în 2000. Ar fi fost o premieră să-i fi fost condamnat și ar fi însemnat un precedent pentru dosarele Brașov și cel al Revoluției. Cred că aici este miza, au încercat prin toate mijloacele și au reușit să o influențeze pe acestă judecătoare să-i achite pe cei doi”, a declarat, pentru Europa Liberă, Andrei Ursu, fiul lui Gheorghe Ursu, cel care de 30 de ani caută dreptatea în instanțele românești, pentru pedepsirea celor care sunt vinovați de moartea tatălui său.
Hodiș și Pârvulescu au fost acuzați că, „în calitate de ofiţeri în cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra victimei, inginerul disident Ursu Gheorghe Emil, acţiuni care au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să-i aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă", se arată în rechizitoriul procurorilor.
Acuzații fanteziste
Potrivit rechizitoriului, în perioada ianuarie - noiembrie 1985, inginerul disident Gheorghe Emil Ursu a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare, pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la 21 septembrie 1985 şi decedând în 17 noiembrie 1985, în Spitalul Penitenciar Jilava. „Pentru a disimula adevăratul obiect al cercetării, disidentului Ursu Gheorghe Emil şi pentru a putea face «dovada» că nu există un dosar politic pe numele acestuia, organele de securitate au «inventat» infracţiunea de deţinere şi operaţiuni interzise cu mijloace de plata străine", au scris procurorii militari în actul de sesizare a instanţei. Este vorba despre desființarea, practic, a acuzației pe care regimul comunist i-o adusese în actele oficiale lui Babu Ursu, deținerea de valută, pe care ar fi găsit-o în casa lui, 17 dolari. Însă ancheta Securității s-a axat pe denunțarea scrisorilor trimise postului de radio Europa Liberă și pe delațiuni la adresa prietenilor săi din lumea literară. Ursu a refuzat până în ultima zi să dea declarațiile cerute de Poliția Politică
Ajutorul generalilor
„Acești doi torționari, au chemat la proces ca martori în favoarea lor pe mulți foști ofițeri de Securitate care au ajuns, ulterior, generali în SRI. Care au scris cărți, care au apărut la televiziune în toți acești ani, cum ar fi Aurel Rogojan, Vasile Mălureanu, Gheorghe Carașcă, Alexandru Olaru, toți acești oameni au ajuns generali în SRI și sunt în asociația pensionarilor din Serviciile de Informații și care încă mai au mare influență și putere financiară și de intimidare. Au venit și au intimidat în timpul depozițiilor, în același timp, susținând probitatea celor doi torționari. E vorba de imaginea Securității pe care încearcă să o albească. Încearcă să curețe o pată de pe imaginea Securității scăpându-i pe cei doi basma curată”, ne-a spus Andrei Ursu despre cum a decurs procesjul care i-a achitat în primă instanță pe cei doi ofițeri ai Poliției Politice.
Minciunile criminalului Clită
În noiembrie 2017, Curtea de Apel București l-a audiat ca martor în acest proces pe Marian Clită, fost coleg de celulă cu Gheorghe Ursu și acuzat, în alt dosar, că l-a bătut pe fostul inginer, fiind repartizat de anchetatori în aceeași celulă cu un individ extrem de periculos, tocmai pentru a fi anihilat. Marian Clită, împreună cu fostul său coleg de celulă, Gheorghe Radu, l-au bătut pe Ursu până la moarte, potrivit declarațiilor lui Clită, infractor de drept comun pe vremea comunismului. Clită a fost condamnat după Revoluţie la 20 de ani de închisoare. După nouă ani de puşcărie, el a fost eliberat condiţionat din penitenciar.
La termenul din noiembrie anul trecut, Clită a povestit judecătoarei că „știaa că era cercetat de Securitate, chiar de la Gheorghe Ursu. Făcea parte din elita societatii, era prieten cu Ana Blandiana, cu Dan Deşliu. Era cercetat pentru că a dat o scrisoare lui Dan Căpăţoiu care trebuia sa ajungă la Europa Liberă. Scrisoarea a ajuns sa fie vizualizată de Securitate, iar totul a luat o altă turnură”. Atunci, Clită a explicat judecătoarei că el l-a lovit o singură dată pe Gheorghe Ursu. „A mers la cabinetul medical ca urmare a unei lovituri date de mine în burtă, în zona ombilicului. Acolo i s-au administrat antispastice. După ce s-a întors de la cabinet s-a liniștit. Când s-a trezit a avut scaune cu sânge, apoi a fost dus la spitalul penitenciar Jilava”, arăta depoziția lui Clită, care a fost martor al ultimelor zile ale lui Gheorghe Ursu.
Criminal în serie
Eliberat condiționat, Clită a recidivat. În 2010, a ucis cu bestialitate o stewardesă în camera unui hotel din Copenhaga. Sub pretextul unui jaf, a folosit o bară metalică și a înjunghiat de zeci de ori o stewardesă norvegiană. A fost adus în România să-și ispășească pedeapsa de 12 ani de închisoare. După ororile făcute, el a cerut, în august 2019, magistraților de la Judecătoria Sectorului 4 eliberarea condiționată, iar ulterior a renunțat la cerere.
Acuzațiile Securității
Potrivit dosarului de urmărire informativă a Securității, printre acuzațiile aduse lui Gheorghe Ursu erau acelea că „a furnizat postului de radio autointitulat Europa liberă două materiale în care a comentat de pe poziții dușmănoase măsurile luate de partid în domeniul construcțiilor din România, care au făcut obiectul mai multor emisiuni... A copiat citate din diferite lucrări ale unor autori străini, ce conțin referiri la necesitatea luptei împotriva statului și le-a afișat la locul său de muncă, cu scopul de a atrage atenția la situația critică din vremurile respective (... în timpul regimurilor fasciste) s-ar potrivi în prezent realităților din România...Ține în vederea publicării un jurnal în care, pe parcursul timpului, a făcut numeroase consemnări ce denigrează realitățile din țara noastră, politica internă și externă a statului român....Însemnările mai conțin și grave manifestări de calomniere și defăimare a conducerii de partid și de stat...”, scria Securitatea despre Gheorghe Ursu, înainte de a-l aresta și de a-l tortura până când a murit.
- Torţionarii disidentului Gheorghe Ursu au fost trimişi în judecată la 1 august 2016, de procurorii militari de la Parchetul instanţei supreme, maiorul în rezervă Marin Pîrvulescu şi colonelul în rezervă Vasile Hodiş, foşti ofiţeri ai Departamentului Securităţii Statului, fiind acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii, iar foştii miniştri de Interne George Homoștean şi Tudor Postelnicu, de complicitate la aceste infracţiuni. Ultimii doi au decedat în timpul procesului.
- Pe 7 iunie 2019, Curtea de Apel Bucureşti a decis intoducerea Serviciului Român de Informaţii, a Ministerului Afacerilor Interne şi a Ministerului Finanţelor ca părţi responsabile civil în dosarul morţii disidentului comunist Gheorghe Ursu, ucis în bătaie în timpul interogatoriilor din beciurile Securităţii.
Amânările suspecte ale lui Stănică
Până acum, pentru moartea lui Gheorghe Ursu au fost condamnate trei persoane: Marian Clită, fost coleg de celulă cu Gheorghe Ursu, Tudor Stănică, fost şef al Direcţiei Cercetări Penale, şi Mihail Creangă, fost şef al Arestului Miliţiei Capitalei. Clită se află în arest încă pentru uciderea stewardesei amintite, în timp ce Tudor Stănică își amână executarea pedepsei la zece ani închisoare de mai bine de un deceniu, invocând, de fiecare dată, probleme medicale cu adeverințe emise anual de Institutul Național de Medicină Legală.