Mihai Răzvan Ungureanu care, între 2007 și 2012, a fost director al Serviciului de Informații Externe al României, spune în interviul acordat Europei Libere, că există o contradicție între toate cercetările sociologice care arată că aproximativ trei sferturi dintre români sunt pro Uniunea Europeană și pro NATO și rezultatul turului I al alegerilor prezidențiale, care arată că peste două milioane dintre concetățeni l-au votat pe Călin Georgescu.
Acesta din urmă a declarat la Metropola TV că „șansa României este înțelepciunea rusească” iar la TVR 3, „referitor la NATO, dacă continuă așa, nu ne interesează”.
O explicație parțială a creșterii vizibilității lui Călin Georgescu este folosirea masivă a rețelelor sociale de către candidat.
Mihai-Răzvan Ungureanu susține că ne aflăm într-o realitate nouă din acest punct de vedere: „În spate este un mecanism. Este un mecanism care poate fi descries în cuvinte foarte simple. Uitați-vă la mesajul pe care l-a avut domnul Georgescu. Este un mesaj de minim lexical. Sunt cinci substantive, nu mai multe. Nu a venit cu niciun program, nu a venit cu nicio filozofie proprie de expresie politică în calitate de prezidențiabil. Și de aici încolo, de câte ori aceste cuvinte din setul mic lexical apăreau pe platformă, în egală măsură erau angrenate softurile, așa numiții boți, de la roboți, softurile care generează scripturi repetitive”, descrie Mihai-Răzvan Ungureanu sistemul rețelei sociale.
În ceea ce privește opiniile lui Călin Georgescu și ale AUR privind așa zisa nevoie de neutralitate militară a României, Mihai-Răzvan Ungureanu explică:
„Neutralitate este cea mai nepotrivită soluție. Nu are cum să fie o soluție. Este o fantezie. În primul rând, neutralitatea este foarte costisitoare.
E motivul pentru care Elveția își permite să fie neutră tot așa cum își permite și Austria, pentru că sunt înconjurate de state NATO. Este foarte, foarte, foarte, foarte costisitoare. În al doillea rând, neutralitate este semnul statului slab. În momentul în care consideri că poți să te aperi prin ceea ce reprezinți într-un mod autarhic, înseamnă că ori îți exprimi aproape paranoid senzația că ești exexcepțional și deci că te salvează orice, poate și Dumnezeu deopotrivă, ori pur și simplu nu înțelegi care sunt jocurile în materie strategică la nivel continental. Trei: Un stat care și-ar permite să fie neutru, având doar la câteva sute de kilometri distanță un conflict foarte fierbinte, un stat care nu este de niciun fel de talia sau experiența militară a altor membre mari ale Alianței Nord-Atlantice, de la Marea Britanie la Turcia, dacă vreți, înseamnă un gest aproape sinucigaș.
Înseamnă să te lași în mâna circumstanței, fără să ai în spate nicio garanție pentru viitorul tău independent. Un stat ca România are nevoie întotdeauna de prieteni foarte buni, are nevoie de aliați foarte buni și aceasta nu se poate întâmpla fără ca România să fie parte dedicată a unei familii.”
Ungureanu atrage atenția că TikTok, platforma care a contact cel mai mult în campania lui Călin Georgescu nu a prezentat felul în care algoritmii selectează conținutul afișat.
Pe de altă parte, fostul prim ministru al României povestește în interviul acordat Europei Libere cum a părăsit Călin Georgescu Ministrul de Externe în anul 2005, după ce Mihai-Răzvan Ungureanu a început reformarea instituției.
În 2004, Călin Georgescu a intrat în Ministerul de Externe (MAE) în anul 2004, ca sfătuitor personal al ministrului Mircea Geoană, a precizat instituția în această săptămână pentru Europa Liberă.
În toamna anului 2004, Călin Georgescu a fost angajat pe perioadă nedeterminată la MAE dar și-a dat demisia în prima parte a anului 2005.
Georgescu a ocupat funcția și gradul diplomatic de secretar I și a fost numit, la aceeași dată, în funcția de director la Direcția Organizații Economice Internaționale.
„Contractul de muncă a încetat la data de 26 iunie 2005, prin demisie”, a mai transmis MAE.
În interviul acordat Europei Libere, fostul Ministru de Externe Mihai-Răzvan Ungureanu explică în ce condiții a plecat Călin Georgescu de la MAE:
„Când vorbiți despre un contract de muncă de durată nedeterminată, vorbim practic, de preluarea cuiva din exterior, în interiorul Ministerului Afacerilor Externe, fără să treacă prin examene, fără să treacă prin evaluări și devine dintr-o dată ca și cum o mâna divină, ca să fiu să fiu în rima domnului Georgescu, se așează pe umărul său sau pe capul său, el devine diplomat și ajunge și director.
-Cine a fost mâna divină în Ministerul de Externe a domnului Georgescu?
-Eeee, mi-e greu să vă spun acest lucru. Cert este că în momentul în care am ajuns ministru, demarând reforma internă a Ministerului de Externe, cam toți cei pe care consiliul de reformă al ministerului atunci, i-a considerat inutili sau excesivi într-un mod sau altul, au fost invitați să părăsească ministerul. Domnul Georgescu nu făcea în vreun fel, imaginea unei stele noi a diplomației românești. Mai ales că montarea sa într-o poziție de director, fără să fi avut în spate o biografie profesională adecvată, punea semnul întrebării și asupra validității sale profesionale.
-I-ați cerut să plece sau ce s-a întâmplat totuși de a plecat destul de brusc totuși? Înțeleg că abia fusese angajat de câteva luni.
-În momentul în care s-a făcut reforma, din Ministerul de Externe au plecat și cei care erau indezirabili și cei care erau inutili și cei care nu se regăseau, în niciun fel, în filozofia de reformare a Ministerului Afacerilor Externe”, a explicat Mihai-Răzvan Ungureanu.