Portretele elevilor ucraineni afectați de război: „Când sunt la școală, mă gândesc la colega care a murit sub dărâmături”
Foștii elevi ai școlii nr. 21 din Cernigău trăiesc acum alte experiențe: Fiecare elev s-a familiarizat cu sunetul unei sirene de raid aerian și poate distinge între sunetul armelor antiaeriene și cel al rachetelor de croazieră.
„Ceea ce s-a întâmplat este o tragedie. Am plâns deja pentru tot ceea ce am pierdut. Mi-e dor de școală, de prieteni și de profesori. Dar va exista o nouă școală, noi profesori și prieteni. Cel mai important lucru este că viața merge mai departe”, a declarat Cristina Ignatova, în vârstă de 16 ani, în timp ce își vede fosta sală de clasă care a fost bombardată de forțele rusești pe 3 martie.
„Mă simt jignit când sunt la școala mea. Mă deranjează faptul că rușii mi-au distrus școala”, a declarat Ivan Hubenko, 11 ani, în timp ce se plimba prin curtea distrusă în care el și prietenii săi se jucau cândva.
„Când școala mea a fost bombardată, am fost îngrozită. Locuim în apropiere. Ferestrele noastre au fost avariate, iar mama mea ar fi putut să moară pentru că ușa aproape că a izbit-o de perete. Iar candelabrul aproape că a căzut peste mine”, a declarat Karina Muzika, în vârstă de 10 ani, care vizitează zilnic școala distrusă.
„Sunt foarte tristă. Nu pot să cred că s-a întâmplat asta la școala mea”, a declarat Anna Skiban (12 ani).
„Când sunt în clasă, mă gândesc la cât de mult îmi doresc ca războiul să se termine”, a declarat Oleksandr Morhunov, 13 ani, stând în vechea sa clasă.
„Am vrut să absolv aici. Școala asta mă face să mă simt ca acasă”, a spus Anastasia Avramenko, în vârstă de 13 ani.
„La început, mi-a fost frică să vin la școală după ce a fost bombardată. Multă vreme, am privit-o de la distanță, de unde părea că nu s-a întâmplat nimic”, a mărturisit Sofia Jir, la ai săi 14 ani. O colegă de clasă a murit în timpul bombardamentului.
Sofia Klîșnia (12 ani) este surprinsă printre dărâmăturile fostei sale săli de clasă, în același loc în care se afla odinioară banca ei. „Este înfricoșător să stau în partea distrusă a clasei în care cândva am învățat”, a spus ea.
„Când sunt la școală, mă gândesc la colega care a murit sub dărâmături. Îmi pare profund rău pentru ea”, a spus Mihailo Kravcenko, în vârstă de 12 ani, în timp ce privea o gaură în locul unde se afla cândva clasa sa de informatică.
Momentan, nu există niciun plan sau buget pentru reconstrucția școlii nr. 21 din Cernigău. La deschiderea școlii, pe 1 septembrie, acești elevi au fost distribuiți acolo erau săli de clasă disponibile.
Cel puțin 379 de copii au fost uciși de la începutul războiului, potrivit procurorului general al Ucrainei.
223 de copii sunt în continuare dați dispăruți.