Fotografii iconice ale Unirii din 1918. Nu le întâlniți (încă) în manuale

Mobilizarea armatei române. Ziarul Epoca din 16/28 august 1916. România a intrat în război după doi ani de neutralitate, numai după angajamentul Antantei privind recunoșterea drepturilor sale în Transilvania. Meritul acestei înțelegeri și a aplicării ei îi aparține premierului Ionel Brătianu

Regina în costum sanitar pe linia frontului în 1917. Bucureștiul fusese ocupat de trupele germane, turcești și bulgătești în noiembrie 1916, iar familia regală, guvernul, parlamentul și toate autoritățile se refugiaseră la Iași. 

Maria încurajează un soldat rănit. Carte poștală cu semnătura Reginei, 1917-1918. Imaginile suveranilor Unirii pe cele două embleme care decorează Arcul de Triumf din București sunt cele din acești ani: Regele-soldat și Regina-soră medicală. 

Regina Maria decorează soldații de pe frontul din Moldova în vara lui 1917 

Regele Ferdinand decorează soldați pe linia frontului din Moldova în 1917 

Regina Maria și Regele Ferdinand în refugiul de la Bicaz în vara lui 1918. Rezistaseră aproape doi an în fața tăvălugului german, inclusiv prin marile victorii de la Mărăști și Oituz din 1917. Dar în martie, după ce Rusia capturată de Lenin a ieșit din război, și România a fost nevoită să capituleze, prin pacea de la Buftea. Victoria finală a fost posibilă datorită unei diplomații extrem de eficiente și a unei armate păstrate pentru momentul potrivit. 

Sfatul Țării din Basarabia reunit la Chișinău, după votul privind Unirea cu România, la 27 martie 1918. Votul în favoarea Unirii a fost dat și de celelalte etnii, nu numai de români care reprezentau numai două treimi din populația fostei gubernii țariste. Ca și în cazul Bucovinei, un rol important l-a jucat și teama de regimul bolșevic al lui Lenin. Între 1918 și 1921, războiul civil avea să facă în fostul Imperiu Țarist peste 13 milioane de victime. 

Congresul General al Bucovinei validează Unirea Bucovinei cu România, Cernăuți, 28 noiembrie 1918. La cererea acestui organism multi-etnic, Armata Română se afla deja în oraș pentru a-l proteja de atacurile bolșevicilor. 

Ziarul „Glasul Bucovinei”, condus de Sextil Pușcariu, anunță Unirea provinciei cu Regatul României

Cei 12 membri ai Consiliul Dirigent Transilvania, în frunte cu Iuliu Maniu, a doua zi după Proclamația de Unire a Transilvaniei cu România. Consiliul a condus regiunea vreme de doi ani, până la deplina integrare administrativă. În afară de cei câțiva care au murit de bătrânețe în perioada interbelică, toți membrii Consiliului Dirigent al Transilvaniei au pierit în închisorile comuniste. Între aceștia, avocatul Aurel Vlad, primul deputat care a apărat drepturile românilor în Parlamentul de la Budapesta (1905) și Alexandru Vaida Voievod, cel care a citit tot în Parlamentul de la Budapesta - Declarația de Independență a Transilvaniei față de Ungaria (13 noiembrie 1918). 

Ziarul „Foaia Poporului” de la Sibiu anunță adunarea românilor din toate provinciile istorice la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918 

Ziarul „România Mare” publicat de voluntari și soldații români din Franța, prezintă la 1 februarie 1919, harta teritoriilor locuite de români în contextul deschiderii negocierilor de pace de la Paris, la finele primului război mondial. 

1 Decembrie 1918, Alba-Iulia. Episcopul greco-catolic, Iuliu Hossu, citind Proclamația de Unire a Transilvaniei cu Regatul României în fața mulțimii. În imagine apare și mitropolitul ortodox, Miron, viitorul Patriarh al României Unite. Bisericile greco-catolică și ortodoxă au avut un rol decisiv în realizarea programului național românesc și de asemenea în organizarea plebiscitului și adunarea delegaților care au votat Unirea la Alba Iulia.

Avocatul Aurel Vlad, fost membru al Parlamentului de la Budapesta și membru al Consiliului Național Român din Transilvania, adresându-se mulțimii adunați în fața Cetății de la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918. Imaginea este surprinsă la puține minute după votul în unanimitate al delegaților asupra Proclamației Unirii Transilvaniei cu România. Este una din numai cele cinci imagini ale evenimentului istoric

1 Decembrie 1918 la Alba Iulia. În urma plebiscitului organizat de Consiliul Național Român, acesta a proclamat Unirea Transilvaniei cu Regatul României. Una din cele numai cinci fotografii originale ale evenimentului.

Grup de țărani la Galțiu, o localitate aflată nu departe de Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918. Una din cele numai cinci fotografii originale ale evenimentului istoric.

1 Decembrie 1918 la Alba Iulia. Orășeni, țărani și soldați, participanți la manifestația de sprijin pentru Consiliul Național Român care a proclamat Unirea Transilvaniei cu Regatul României. Aici, una dintre cele numai cinci fotografii originale ale evenimentului.

Regele Ferdinand și generalul Henri Berthelot, șeful Misiunii Militare Franceze, râd urcând treptele Palatului Catedralei Încoronării de la Alba Iulia, imediat după eveniment, 15 octombrie 1922. 

Regina Maria, în costumul de mare ceremonie de la Încoronarea alături de Regele Ferdinand, ca suverani ai României Unite, 15 octombrie 1922. Ferdinand a devenit rege în vreme de război, după moartea regelui Carol I, în septembrie 1914. Prin urmare, cuplul regal nu avusese o ceremonie de înscăunare. Înocronarea a fost cea mai mare sărbătoare a epocii din întreaga Europă Centrală și de Est, cu invitați de prestigiu din întreaga lume. În România, serbările publice au ținut vreme de trei zile. 

Regele Ferdinand, în costumul de mare ceremonie de la Încoronarea alături de Regina Maria, ca suverani ai României Unite, Alba Iulia, 15 octombrie 1922. Catedrala ortodoxă de la Alba Iulia a fost ridicată în numai 18 luni, special pentru Încoronare. Ea a fost pictată de profesorul de Belle Arte, Costin Petrescu, același artist care a lucrat și fresca istorică de la Ateneul Român din București. Pentru găzduirea evenimentului Încoronării a fost lărgută chiar și gara orașului, până atunci potrivită numai pentru o localitate cu 10.000 de locuitori, cum era Alba Iulia.