România | Cum se fură din banii copiilor fără părinți

Procurorii din România au documentat în ultimii ani cazuri de furt al banilor din Direcțiile de Protecție a Copilului și de contracte acordate de aceste instituții în defavoarea beneficiarilor legali, copiii, dar în avantajul unor funcționari sau politicieni.

Aproape 100 de anchete penale au fost realizate în ultimii zece ani, anchete care au vizat fapte de corupție care au avut legătură cu Protecția Copilului. Europa Liberă trece în revistă câteva cazuri anchetate de procurori. Printre acestea:

• Semnarea unor contracte supraevaluate de directorii de la Protecția Copilului în schimbul unui procent din aceste contracte;
• Unii dintre șefii direcțiilor județene nu s-au sfiit să fure direct din alocațiile de hrană sau chiar din alocațiile în bani acordate de stat copiilor;
• Funcționari de la Protecția Copiilor au aprobat adopții în schimbul unor sume de bani;

Printre cele mai frecvente infracțiuni comise la Protecția Copilului sunt însă abuzurile fizice la care sunt supuși în special adolescenții. Au fost anchetate cazuri în care aceștia ar fi fost oferiți unor rețele de trafic de persoane.

„A furat de la copii” este sloganul asociat lui Liviu Dragnea după dosarul angajărilor fictive de la Direcția pentru Protecția Copilului din Teleorman, anchetă care i-a adus în final și condamnarea la închisoare în 2019.

Sintagma a devenit emblematică pentru cinismul unor politicieni și funcționari publici, care nu se dau în lături să fure inclusiv din fondurile destinate copiilor abandonați sau cu diferite dizabilități.

Despre sistem, pe scurt

Din punct de vedere administrativ, activitatea de protecție a copilului este gestionată în fiecare județ de Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC). Aceste direcții județene se ocupă de problemele minorilor (fără părinți, a celor cu dizabilități, etc), dar și de cele ale bătrânilor sau persoanelor cu un grad de handicap.

Direcțiile generale județene sunt în subordinea Consiliului Județean (sau a primăriilor de sector în cazul Capitalei) și activitatea lor este controlată și monitorizată de Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA).

Peste 55.000 de copii beneficiază de servicii din partea Protecției Copilului în 2021, conform datelor obținute de la Ministerul Muncii. Dintre aceștia, 10.000 de copii sunt incluși în centre de plasament.

A furat din alocațiile copiilor pentru campania electorală

Unul dintre cazurile de furt din banii destinați acestor copii a fost cel al lui Valerică Dogaru, fost director al Centrului Rezidențial pentru Recuperarea și Reabilitarea Copilului cu Tulburări de Comportament din comuna Beceni, județul Buzău.

Acesta a fost prins de procurori după ce a furat la propriu banii de alocații ai copiilor cu dizabilități din acest centru. El a fost condamnat la închisoare cu suspendare în 2020, după ce cu un an înainte a fost trimis în judecată.

Primar și viceprimar PNL în comuna Beceni, Valerică Dogaru a furat din alocațiile copiilor pentru a-și plăti cheltuielile din campania electorală.

„Din postura sa de director al centrului, Dogaru a avut acces la codurile PIN ale cardurilor celor internați și la baza de date a instituției. Se folosea de aceste date pentru a scoate alocațiile copiilor și a le folosit apoi în interes propriu”, scriu procurorii brașoveni care au anchetat cazul. Zece copii din acest centru au rămas fără alocații din cauza lui Dogaru.

Primar și viceprimar PNL în comuna Beceni, Dogaru a furat din alocațiile copiilor pentru a-și plăti cheltuielile din campania electorală. „Fie retrăgea banii de la ATM, cunoscând parola cardurilor, fie completa în mod real sau falsifica datele pacienților din mandatele poștale prin care le erau achitate alocațiile”, mai scriu procurorii în rechizitoriul consultat de Europa Liberă. Prejudiciul a fost de 25.000 de lei. Dogaru și-a recunoscut vina pe parcursul procesului.

Beneficiarii centrului rezidențial din Beceni sunt copii și tineri de până la 18 ani, neîncadrați în grad de handicap, dar cu diferite diagnostice de tip ADHD, retard ușor, tulburări de comportament, perturbări de atenție.

150 de calculatoare de 2.000 de euro bucata

300.000 de euro a cheltuit Protecția Copilului Sector 2 din București în 2019 pentru a cumpăra 150 de calculatoare. Adică 2.000 de euro pentru fiecare calculator destinat angajaților direcției. Anul trecut, primarul ales, Radu Mihaiu, anunța că a depus o plângere penală legată de acest contract.

Sesizarea a fost înregistrată la DNA, procurorii având și acum dosarul în cercetare, așa cum am aflat de la reprezentanți ai instituției. Și Corpul de Control al Primăriei Sector 2 a depistat probleme legate de acest contract, un raport fiind trimis procurorilor.

Radu Mihaiu a sesizat procurorii, dar ancheta nu a fost finalizată

Mai trebuie precizat că jumătate din aceste unități PC au fost destinate departamentelor care au în grijă bătrânii și persoanele cu dizabilități și restul protecției copilului.

Din cercetări a reieșit că prețul de 2.000 de euro pentru fiecare calculator ar fi explicat prin faptul că pe lângă valoarea mare a fiecăruia, peste 5.000 de lei, s-ar fi plătit și licențele unor programe, dar și operațiuni de întreținere a calculatoarelor.

Reprezentanții firmei au declarat pentru Europa Liberă că în prețul final au fost livrate suplimentar o licență Microsoft Server Standard 2019 și o licență Microsoft Windows 10 Professional, dar și 154 de stick-uri de memorie.

Angajări pe pile în Oltenia

Angajările unor membri de partid, rude sau apropiați la Protecția Copilului este una dintre tacticile des folosite de politicieni pentru a-și răsplăti familia sau partidul.

Cel mai cunoscut caz este cel al lui Liviu Dragnea. Fostul președinte al PSD și al Camerei Deputaților, considerat cel mai influent politician din România între 2016 și 2019, a ajuns la închisoare după o condamnare într-un dosar de angajări fictive la Protecția Copilului din Teleorman în perioada când el era președinte al Consiliului Județean.

Liviu Dragnea a fost condamnat cu suspendare în dosarul angajărilor de la Protecția Copilului, dar fusese condamnat cu suspendare și în dosarul Referendumului, așa că sentința sa a fost schimbată, conform legislației, în una cu executare.

Dragnea a știut despre și a dat indicații ca două persoane să fie angajate la Protecția Copilului, dar să lucreze de fapt pentru PSD.

Metoda folosită de Liviu Dragnea a fost aplicată și în alte județe din Oltenia. La Direcția Generală de Asistență și Protecția Copilului Dolj, procurorii au descoperit că în deceniul trecut până și angajările pentru postul de îngrijitor se realizau în schimbul unor „atenții". 3.000 de lei costa câștigarea unui concurs pentru postul de îngrijitor.

Automobile inutile la Protecția Copilului

Vasile Lițiu, fost șef al Biroului Tehnic și Administrarea Patrimoniului din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Mureș, a fost prins de procurori că a favorizat mai multe contracte de furnizare de autovehicule. Lițiu promova în caietul de sarcini condiții tehnice care avantajau o anumită firmă, societate de la care acesta primea comision în schimbul comenzilor din contract.

600.000 de lei a fost suma contractelor încheiate de Lițiu în cadrul cărora Protecția Copilului a primit 12 autovehicule. Anchetatorii au constatat că o parte din autoturismele achiziționate nu erau utile instituției de ocrotire a copiilor din Mureș, ci doar interesului lui Lițiu de a lua comisionul promis de dealer.

Vasile Lițiu a beneficiat de schimbarea legislației privind abuzul în serviciu și a fost achitat anul trecut.

Ajutor pentru firme prietene

În privința acordării preferențiale a unor contracte de la Protecția Copiilor, se remarcă și fostul președinte al Consiliului Județean Brașov, Aristotel Căncescu, trimis în judecată într-un total de șapte dosare de corupție, inclusiv în cazuri privind fondurile de la Protecția Copilului.

În perioada iulie 2012 – martie 2013, Căncescu, „având calitatea de președinte a Consiliului Județean Brașov și de ordonator principal de credite, a determinat-o pe Virginia Martin, directorul general al Direcției Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Brașov, să solicite suplimentarea bugetului de venituri și cheltuieli al instituției publice”, scriu procurorii DNA în rechizitoriul unei anchete.

Pe baza referatelor de la Protecția Copilului, Căncescu a emis dispoziții prin care bugetul Protecției Copilului a fost majorat cu suma totală de 1,15 milioane de lei. Cu acești bani s-au plătit produse și servicii de amenajare supraevalate la societățile Licofrig SRL și Frigomat SRL.

Aceste contracte au fost încheiate de Protecția Copilului în interesul și la indicația lui Căncescu, susțin procurorii care îl acuză de abuz în serviciu. Deși dosarul a fost trimis în instanță în 2017, până acum Tribunalul Brașov nu a emis nici măcar sentința pe fond a acestui caz.

Cel mai vechi caz - au aranjat 719 de contracte publice

Unul dintre primele cazuri ale DNA, instituție înființată în 2002, se referă la sistemul de protecția copilului din Giurgiu.

În perioada 14 august 2002 - 5 aprilie 2005, la Protecția Copilului Giurgiu a fost oficializat un „sistem de achiziții bunuri și servicii situat în afara cadrului legal, promovat și derulat exclusiv în interesul personal al fostului secretarului Consiliului Județean Giurgiu, Florian Dinu”, susțin procurorii DNA în rechizitoriul trimis instanțelor.

În acest context, inculpata Țone Liana, director la Protecția Copilului, a acordat la indicația lui Florian Dinu derularea și plata a 719 proceduri de achiziții de bunuri și lucrări.

Nici în acestor dosar nu s-a ajuns la o decizie definitivă, la fond inculpații au fost obligați să plătească prejudicii de 500.000 de lei, dar au fost achitați.

Adopțiile în schimbul mitei

Lucica-Adriana Șimandan, angajată în cadrul Protecției Copilului Brașov, era trimisă în judecată de DIICOT în urmă cu patru ani pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și trafic de influență. Mai exact, „începând cu anul 2012, în calitate de membru al echipelor de evaluare pentru procedurile de adopție, Lucica-Adriana Șimandan a pretins și primit de la familii interesate, direct sau indirect, bani sau alte foloase, în scopul preluării cererilor de adopție".

Peste 10.000 de copii așteaptă anual să fie adoptați.

Adopțiile a 15 copii ar fi fost aprobate contra unor „atenții” financiare și nu numai de către Lucica-Adriana Șimandan. Aceasta a fost condamnată anul trecut la o pedeapsă de 2 ani și opt luni.

Urmările anchetelor

• În majoritatea anchetelor care privesc fapte de corupție petrecute la Protecția Copilului, judecătorii acordă condamnări cu suspendare;
• conform unui raport al Parlamentului României din 2020 legat de dispariția copiilor, minorii din centrele de Protecția Copilului „fug” din orfelinate după ce sunt traficați rețelelor de carne vie. În special fetele sunt introduse în rețele de prostituție din alte state din Europa;
• Pentru că direcțiile de Protecția Copilului se află în subordinea consiliilor județene sau a primarilor de sector în cazul Capitalei, în aceste instituții ajung să fie angajați numeroși membri de partid;
• Ministerul Muncii poate realiza controale doar legate de condițiile de viață din centrele destinate copiilor, dar nu poate impune măsuri administrative, ci doar să le recomande Consiliului Județean;