Galerie foto | Pogromul de la Iași: 80 de ani de la „cel mai mare masacru de pe teritoriul României moderne”
După uciderile de la București din ianuarie 1941, în timpul rebeliunii legionare, pogromul de la Iași, cu cele peste 13.000 de victime, este începutul participării României la Holocaust. A urmat deportarea evreilor din Bucovina, Nordul Moldovei și Basarabia, în lagărele din Transnistria.
Potrivit documentelor oficiale, în doar câteva zile, între 27 și 30 iunie 1941, la Iași au fost uciși 13.266 de evrei, inclusiv copii. „Ca urmare a unui ordin 'de curăţare a terenului' din 18 iunie, dat de Antonescu, evreii din spaţiul rural din Moldova au fost ori ucişi, ori deportaţi în oraşe sau în lagărul de la Târgu Jiu. În Iaşi, în zilele de 27-29 iunie, autorităţile locale, din armată, poliţie şi prefectură, au emis ordine şi comunicate în care populaţia evreiască era acuzată public şi direct că ajută inamicul, trăgând în trupele române şi germane şi semnalizând ţintele avioanelor sovietice", spune istoricul Adrian Cioflână pe pagina pogromuldelaiasi.ro.
Potrivit istoricului Adrian Cioflâncă, pogromul de la Iași a fost „cel mai mare masacru de pe teritoriul României în epoca modernă și primul masacru antisemit major de la declanșarea operațiunii Barbarossa împotriva Uniunii Sovietice (22 iunie 1941), la care România lui Ion Antonescu a participat ca aliat al Germaniei naziste”.
În 1941, Iaşul era deja un oraş cu lungă tradiţie antisemită, spune istoricul Adrian Cioflâncă. Aici au fost fondate toate cele trei mari formaţiuni xenofobe din perioada interbelică: „Liga Apărării Naţional Creştine”, a lui A.C. Cuza, „Legiunea Arhanghelului Mihail”, a lui C. Z. Codreanu, şi Partidul Naţional Creştin, constituit prin fuziune, de formaţiunile conduse de O. Goga şi A.C. Cuza.
„În noaptea de 28/29 iunie 1941, Ion Antonescu a ordonat deportarea totală a populaţiei evreieşti din Iaşi (ordinul va fi revizuit a doua zi, rămânând a fi dislocată doar populaţia masculină adultă), iar lucrurile au degenerat ca urmare a punerii în aplicare a acestui ordin neclar şi profund antisemit. Mulţi evrei au fost ucişi pe loc, acolo unde au fost găsiţi în oraş de patrule mixte (compuse din soldaţi, poliţişti, gardieni şi jandarmi români, soldaţi germani sau civili mânaţi de antisemitism sau invidie socială), iar alţii au fost masaţi în curtea Chesturii de poliţie, unde s-a deschis focul în plin. Ulterior, evreii au fost urcaţi în două trenuri care şi-au căpătat trista faimă de 'trenuri ale morţii'. Din cauza supraaglomerării, a căldurii, a lipsei apei şi oxigenului, mii de evrei au murit în cele două trenuri sigilate şi păzite de soldaţi." - Adrian Cioflâncă, pogromuldelaiasi.ro
„Nu puține au fost cazurile când în pogromul de la Iași au fost omorâți toți bărbații dintr-o familie. A fost și cazul familiei Idel, din Târgu Cucu nr. 47" - Adrian Ciofâncă (Surse foto: : Arhiva Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România; Arhivele Naționale Iași)
Unul dintre ultimii supraviețuitori ai Pogromului de la Iași, Iancu Țucărman, a murit în ianuarie 2021. (Fotografie făcută de istoricul Adrian Cioflâncă în 3 octombrie 2014.)
Comemorarea pogromului din 1941, Cimitirul evreiesc din Iași, 29 iunie 2021.
Pentru prima dată în istoria sa, Parlamentul României a organizat, miercuri, 30 iunie, o şedinţă solemnă a camerelor reunite pentru comemorarea victimelor Pogromului de la Iaşi. Într-un mesaj transmis cu o zi înainte de președintele Klaus Iohannis, acesta spune că „Ura nedisimulată, violența atroce, disprețul absolut față de demnitatea umană au fost doar o parte din instrumentarul utilizat de autoritățile vremii pentru a pune în practică un plan abominabil – curățarea orașului de evrei. Peste 13.000 de suflete nevinovate au sfârșit în chinuri groaznice, după ce autoritățile, al căror rol ar fi trebuit să fie unul de protecție, s-au transformat în călăi. Cu o cruzime de nedescris, evreii ieșeni au fost smulși cu forța din case, despărțiți de cei dragi, loviți cu sălbăticie și aruncați apoi în trenurile morții sau uciși de gloanțele mitralierelor."