Galerie foto | Protest al iranienilor din România față de conducerea de la Teheran. „Alături de compatrioți, nu vrem dictatură islamică”

Cu steaguri ale Iranului, României sau Statelor Unite, purtând în mâini portrete ale celor uciși sau ale lui Reza Pahlavi, fiul ultimului șah al Iranului, aflat în exil, aproximativ o sută de iranieni stabiliți în România au participat miercuri, pe 28 ianuarie, la un miting organizat în fața Ambasadei Iraniene din București.

Ei au cerut libertate pentru iranieni și oprirea represiunii brutale soldate cu mii sau zeci de mii de morți.

Iranienii stabiliți în România au vrut să marcheze prin manifestația din fața ambasadei Iranului la București o lună de la începutul protestelor din țara lor natală.

Manifestațiile au început pe 28 decembrie 2025, când proprietarii de magazine au organizat o grevă din motive economice. Ele s-au extins însă ca mărime și amploare, iar protestatarii au început să formuleze revendicări politice.

Protestele din Iran au fost reprimate brutal de autorități și, conform celor mai recente date agregate compilate de grupul american pentru drepturile omului HRANA, pe 27 ianuarie, numărul total de decese confirmate a ajuns la 6.221.

Dintre acestea, 5.858 au fost protestatari, 100 au fost copii sub 18 ani, 214 au fost forțe afiliate guvernului și 49 au fost civili neprotestatari, scrie RFE/RL în live blog.

Numărul deceselor care sunt încă în curs de investigare a fost raportat ca fiind 17.091. Numărul total de arestări a ajuns la 42.324.

Unul dintre protestatarii din fața Ambsadei Iranului la București ține în mână portretul uneia dintre victimele represiunii din Iran.

Portrete ale unora dintre victimele represiunii din Iran au fost expuse pe 28 ianuarie 2026 în fața sediului Ambasadei acestei țări la București.

În ciuda blocării accesului la internet în tot Iranul, participanți la proteste reușesc să trimită imagini și informații presei occidentale.

Martori oculari au povestit în interviuri acordate Radio Farda al RFE/RL că părți ale suburbiilor și ale orașelor satelit ale provinciei Isfahan, de exemplu, seamănă cu zone de război, comparabile cu felul în care arătau orașele devastate în timpul războiului Iran-Irak din anii 1980.

Părți din Isfahan – al doilea cel mai mare centru industrial, după Teheran – au fost martore ale protestelor timpurii, în care mulțimile cereau deschis revenirea monarhiei Pahlavi și fluturau steagul interzis cu Leul și Soarele, au spus în urmă cu o săptămână martori oculari pentru Radio Farda al RFE/RL.

Drapelul, care a fost adus și miercuri la București în fața Ambsadei Iranului, este considerat de regimul clerical un simbol al monarhiei și naționalismului secular.

„Nu vrem acest regim dictatorial islamic, care ne-a persecutat poporul timp de 47 de ani. Soluția este una militară de ajutorare, să scăpăm de acest regim barbar, care ucide oameni”, susține Mehrzad Moghazei, bucătar și activist iranian stabilit în România din 1992.

„Suntem alături de compatrioții din Iran, suntem vocea lor”, a declarat pentru Europa Liberă Reza Heidari, medic, translator și activist iranian stabilit în România dinainte de 1989.

În România, trăiesc oficial puțin peste 4.000 de iranieni.

Accesul la internet în Iran este blocat de aproape 20 de zile, scrie Netblocks, agenția de supraveghere a drepturilor digitale.

Ca răspuns la întrebarea unui reporter despre motivul întreruperii continue a internetului în Iran, Fatemeh Mohajerani, o purtătoare de cuvânt a guvernului de la Teheran, a declarat că este necesar să „se păstreze vieți omenești”. Ea nu a oferit nicio explicație suplimentară, scrie RFE/RL.

Organizațiile pentru drepturile omului afirmă că întreruperea internetului în Iran înseamnă nu numai pierderi economice uriașe, ci și, mai ales, că nu este posibilă obținerea de informații și statistici exacte despre persoanele ucise, rănite și deținute.

Ilan Berman, vicepreședinte senior al Consiliului American pentru Politică Externă și consilier în domeniul politicii de securitate națională, scrie în Forbes că guvernul iranian a investit miliarde de dolari în infrastructura internă de internet în ultimii ani, în ciuda declinului economiei țării.

Aceste investiții reflectă „o recunoaștere clară la Teheran a faptului că conectivitatea este forța vitală a opoziției interne - și că controlul acesteia merită practic orice cost”.

Potrivit lui Ilan Berman, după protestele Mișcării Verzi din 2009, guvernul iranian a creat treptat o arhitectură complexă de cenzură și control al informațiilor - iar această structură a fost dezvoltată în continuare în ultimii ani cu ajutorul tehnologiei de la companii chineze precum Huawei și ZTE.

În loc să salveze vieți, subliniază Berman.

„Astăzi, gloanțele sunt pentru iranieni, mâine, bomba nucleară pentru restul lumii”, scrie pe unul dintre bannerele aduse de protestatarii de la București în fața sediului Ambasadei Iranului.

Pe alte bannere scria „Libertate pentru Iran”.