Potrivit anunțului Comisie Electorale Centrale și presei georgiene, președinta țării, Salome Zurabishvili, trebuie să prezinte probe cu privire la acuzațiile legate de presupusa fraudare a alegerilor, scrie Serviciul Georgian al Europei Libere.
„Procuratura a lansat o investigație legată de presupusa falsificare a alegerilor parlamentare”, arată un comunicat oficial, care adaugă că, președinta Georgiei a fost convocată la audieri, așa cum prevede legea.
Parchetul transmite că investigația presupune audierea tuturor persoanelor care ar putea avea informații legate presupusa faptă penală.
„Organele de drept desfășoară activ investigații asupra unui număr de dosare penale pentru a studia încălcările individuale ale legii constatate în perioada preelectorală și în ziua alegerilor”, se mai arată în comunicatul Parchetului.
Ancheta urmărește infracțiuni precum încălcarea secretului votului, numărarea incorectă a voturilor sau rezumarea incorectă a rezultatelor alegerilor, care se pedepsesc cu amendă, muncă corecțională sau închisoare până la doi ani, în funcție de gravitatea faptei.
Investigația a început la cererea Comisiei Electorale Centrale care s-a plâns că, după anunțarea rezultatelor alegerilor parlamentare, a devenit obiectul atacurilor și criticilor neîntemeiate.
„Președintele Georgiei, Salome Zurabișvili, precum și reprezentanții unor partide politice participante la alegeri atacă CEC fără justificare și încearcă să prejudicieze reputația agenției cu acuzații fără temei”, a transmis Comisia Electorală Centrală.
Potrivit rezultatelor oficiale preliminare ale alegerilor parlamentare din 26 octombrie, pe primul loc se află partidul de guvernământ „Visul Georgian”, cu 53% din voturi.
Îți mai recomandăm Analiză | După rezultatul alegerilor, georgienii privesc plini de speranță spre VestPartidele de opoziție și președintele Georgiei au anunțat că nu recunosc rezultatele alegerilor pentru că acestea ar fi fost falsificate. Opoziția a mai transmis că nu va intra în noul parlament.
Critici internaționale
Alegerile din 26 octombrie au fost puternic criticate de țările occidentale. Suedia a luat deja decizia de a suspenda orice cooperare cu Georgia.
Pe 29 octombrie, președintele SUA, Joe Biden, a cerut guvernului georgian să investigheze în mod transparent toate neregulile electorale.
„Alegerile parlamentare din Georgia din 26 octombrie au fost marcate de numeroase utilizări abuzive ale resurselor administrative, precum și de intimidarea și constrângerea alegătorilor. (...) Observatorii internaționali și interni independenți nu au spus că au fost libere și corecte”, arată un comunicat publicat de președinția SUA.
Pe 29 octombrie, comisia electorală centrală din Georgia a anunțat că va renumăra buletinele de vot din aproximativ 14% din secțiile de votare, în urma acuzațiilor legate de nereguli.
Președintele Salome Zurabișvili a spus despre rezultatele alegerilor că sunt „ilegitime” și a vorbit despre „o operațiune specială rusească”, afirmație respinsă de Kremlin.
Un grup de observatori electorali independenți din Georgia a transmis luni că a descoperit dovezi de fraudă complexă, pe scară largă, și au cerut anularea a cel puțin 15% din voturile exprimate, scrie AFP.
Uniunea Europeană a cerut autorităților de la Tbilisi să trateze transparent acuzațiile de fraudare a alegerilor.
În același timp, sfidând îngrijorările Bruxellesului cu privire la votul din Georgia, premierul ungar Viktor Orban – actualul deținător al președinției rotative a blocului și cel mai apropiat lider european de Kremlin – a sosit luni la Tbilisi pentru o vizită de două zile.
El a spus că alegerile din Georgia, câștigate de partidul de guvernământ, au fost libere și democratice.
De cealaltă parte Suedia a anunțat deja că pune capăt oricărei cooperări directe cu guvernul georgian. Canada a transmis că își va reevalua relația cu conducerea georgiană.
Avertismentele occidentale legate de alegerile se adaugă îngrijorărilor tot mai mari privind îndepărtarea Georgiei de parcursul democratic. Tbilisi a adoptat în august o lege a „influenței străine”, similară unui act normativ din Rusia. Criticii spun că legea are ca scop limitarea drepturilor democratice la asociere și la expresie.
Conform legii, instituțiile media și ONG-urile care au primit mai mult de 20% din finanțare din surse străine în 2023 sunt obligate să se înregistreze ca entități care lucrează „în interesul unei forțe străine”.
De asemenea, parlamentul georgian a adoptat la începutul lui octombrie o lege care limitează drepturile comunității LGBT.
Îți mai recomandăm Mii de georgieni au protestat împotriva fraudării alegerilor de puterea prorusă. „Ți-au furat votul”, spune președinta GeorgieiEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.