Proteste în Georgia | Parlamentul discută o lege a agenților străini pe modelul Rusiei

Proiectul de lege copiază legea introdusă în Rusia în 2012. Orice organizație civilă, ONG, sau agent media care primește peste 20% din fonduri din surse străine ar fi catalogați drept „agenți străini”.

Sub această categorie s-ar încadra și Europa Liberă Georgia.

Implementarea acestei legi ar pune frână aderării la Uniunea Europeană pentru că nu respectă valorile comunitare, a declarat ambasadorul Uniunii Europene la Tbilisi.

Orice organizație care nu se înscrie în registrul de agenți cu influență străină ar primi o amendă de până la 9.000 de euro (25.000 de lari georgieni).

În urma publicării proiectului de lege, luna trecută, peste 60 de posturi media și organizații civile au declarat că nu se vor conforma legii, dacă va fi aprobată.

Poliția a intervenit pentru a separa sutele de protestatari de parlamentarii care discutau proiectul de lege împotriva agenților străini.

Proiectul de lege a trecut într-o primă discuție de Parlament, în seara zilei de 2 martie, în comisiile pentru relații externe și apărare. Mai mulți politicieni din opoziție au fost dați afară din sală, iar mulți reprezentanți ai societății civile au fost scoși cu forța. Printre politicienii dați afară se numără și Levan Khabeishvili, liderul opoziției.

Parlamentarii din opoziție spun că locația ședinței a fost schimbată în ultimul moment în favoarea unei săli mai mici, în care nu s-a permis accesul jurnaliștilor și ONG-iștilor care critică guvernul. Susținătorilor guvernului le-a fost permis să intre.

Sute de oameni au ieșit joi seară în fața parlamentului din Tbilisi pentru a protesta față de proiectul de lege, despre care spun că va transforma țara într-un regim totalitar. În aceeași seară, parlamentul a dezbătut proiectul de lege.

Protestatarii au scandat mesaje precum „Nu legii ruse!” și „Fără trădători!”. Au fost arestați 36 de protestatari și doi jurnaliști.

Libertatea presei în Georgia

Proiectul de lege a fost propus de către partidul Puterea Poporului, o grupare derivată din aripa anti-vestică a partidului la putere. Explicația partidului este că doresc mai multă transparență între organizațiile care influențează opiniile publicului.

Angajații organizațiilor vizate spun că toate informațiile despre fondurile pe care le primesc sunt deja disponibile publicului într-o manieră cât de poate de transparentă.

Presa din Georgia este profund influențată de partidele politice aflate la guvernare, adesea primind fonduri de la aceștia. Astfel, majoritatea sunt ori pro ori contra partidului aflat în prezent la putere, partidul Visul Georgian. Ideologiile posturilor media din Georgia sunt clare localnicilor, care pot accesa foarte puține știri independente.

Mai mulți jurnaliști s-au strâns în fața Ministerului de interne după arestul colegului lor, Zura Vardiashvili, directorul publicației online Publika, în cadrul protestelor din 2 martie.

„Presa independentă nu are o istorie îndelungată în Georgia”, explică Tazo Kupreishvili, editorul postului independent de știri Netgazeti.

Problema posturilor și site-urilor de știri din Georgia, atât cele independente cât și cele părtinice, este legată de lipsa de fonduri: afacerile mai mici nu au bani de publicitate, iar firmele mari care ar avea bani pentru publicitate sunt adesea apropiate guvernului și nu vor să dea bani pentru știri critice. Astfel, orice publicație independentă are nevoie de fonduri și granturi din străinătate.

Consecințe grave asupra democrației și aspirațiilor europene

Proiectul de lege aduce Georgia „mai aproape de modelul rus, defect, și nu către cel european”, a avertizat președinta Georgiei, Salome Zourabichvili. Ea a promis să-și exercite dreptul de veto, însă parlamentul poate depăși acest obstacol.

Observatorii procesului legislativ din Georgia condamnă proiectul de lege ca fiind un act de sabotaj la adresa aspirațiilor europene ale țării din Caucaz și un atac la adresa libertății de exprimare.

„Acest proiect este ideea majorității parlamentare de a împiedica munca organizațiilor independente, de a ne forța să acceptăm un statut umilitor și a ne autodeclara ca inamici ai statului. Promulgarea acestei legi ar fi un semn al conducerii pro-ruse în Georgia. Ne vom pierde partenerii străini și într-un final viitorul european”, consideră Natia Kapanadze, directorul Media ombudsman, o organizație pentru libertatea presei.

Asociația avertizează că proiectul din lege, prin conținutul său și momentul în care este discutat, pune în pericol democrația.

Departamentul de stat din SUA se arată și el îngrijorat de acest proiect de lege. Promulgarea acestuia ar putea duce la „subminarea integrării euro-atlantice” a Georgiei, spun oficialii americani.

„Proiectul de lege ar stigmatiza și ar amuți vocile independente și cetățenii din Georgia”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de stat, Ned Price.

Legea agenților străini în Rusia

În Rusia, legea agenților străini a fost introdusă în 2012. Legea presupune ca orice agent străin să se identifice ca atare printr-un mesaj standard inserat la începutul oricărui mesaj difuzat publicului. Organizațiile trebuie să se supună, de asemenea, unui audit foarte strict.

Europa Liberă Rusia și mulți dintre jurnaliștii săi se află pe registrul agenților străini.

În ultimul deceniu, a fost extinsă pentru a oprima libertatea de exprimare. De unde se aplica inițial doar ONG-urilor și grupurilor pentru drepturile omului, legea din Rusia atacă acum și organizațiile media, jurnaliștii independenți, vloggerii de pe YouTube, și oricine altcineva discută o părere politică în public.

În iulie 2022, Vladimir Putin a aprobat o modificare extrem de strictă a legii, care definește ca agent străin orice persoană care este „sub influență străină”, o definiție largă, care poate fi folosită împotriva oricărei voci dizidente pentru că acum nu mai este nevoie ca procurorii să prezinte ca dovezi plățile primite din afară.

Sub definiția legii agenților străini intră acum orice activități care „contrazic interesele naționale”. Orice persoană din Rusia etichetată drept agent străin nu va mai avea voie să lucreze în organizații care distribuie informații publicului, să organizeze evenimente publice sau să lucreze ca profesor.