Gheboasă, trapanele anti-sociale și libertatea de exprimare. „Dacă era huiduit, nu mai cânta a doua oară”

„Dă-i țiganca / Rupe-i banca / O, ce țigancă frumoasă / Cum dă din găoază / Filme de groază, este jegoasă”, acestea sunt o parte dintre versurile cântate de artistul de trapanele Gheboasă, pe numele său real Gabriel Gavriș, la Festivalul Untold din Cluj-Napoca.

Expertul antidrog Cătălin Țone a fost printre primii care au semnalat că acest artist are și melodii care încurajează consumul de droguri, făcând referire la melodia „Droguri și pi*de”.

Deși el și-a îndreptat atenția către aria sa de interes, versurile melodiei includ cuvinte peiorative și cu conotații negative la adresa romilor (de exemplu „țigancă”), cuvinte disprețuitoare la adresa femeilor („găoază”, „jegoasă”) sau care promovează violența.

În aceeași categorie se înscriu și cuvinte aparent inofensive, dar care capătă alt sens în contextul dat (de exemplu „bancă”, care poate deveni sinonim cu „găoază”).

În timp ce unii oameni fac o paralelă cu alte trupe de hip hop și spun că nu ar fi nimic neobișnuit, pe rețelele sociale alte persoane critică totuși versurile.

„Opriți planeta! (...) Cum poți să crești cu o asemenea muzică murdară?”, este unul dintre cele peste o mie de comentarii critice de la postarea expertului antidrog.

„Cântă ce vor ei? Nu există cenzură? Mă tem pentru copilul meu... libertate prost înțeleasă”, este un alt comentariu, în timp ce alt utilizator vorbește despre „degradare maximă, societate bolnavă”.

În urma concertului, Gheboasă a fost amendat marți de Jandarmeria Cluj cu 1.000 de lei (200 euro) pentru „proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, de natură să tulbure ordinea şi liniştea publică sau să provoace indignarea cetăţenilor ori să lezeze demnitatea şi onoarea acestora”.

De asemenea, jandarmii au sesizat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării „pentru analizarea actului artistic, a cuvintelor și expresiilor utilizate, din perspectiva comiterii unor eventuale fapte antisociale de discriminare”.

Gheboasă, exponentul curentului trap

Reprezentanții festivalului din Cluj-Napoca spun că artistul a fost chemat să cânte deoarece „este exponentul curentului trap, care are o priză tot mai mare în România și în străinătate, la publicul tânăr” și că Gheboasă „a fost invitat la multe evenimente din țară, în acest an”.

Ei menționează că artistul a fost unul dintre cei peste 250 care au participat la cea de-a opta ediție și că a fost pe o scenă secundară.

„Vom face o analiză să vedem care e cea mai potrivită cale între libertatea actului artistic și impactul pe care l-ar putea avea mesajele lui din timpul concertului. Nu ne putem preface că nu există un întreg gen muzical când el este atât de popular”, spune Edy Chereji, directorul de comunicare al Untold, pentru Europa Liberă.

Reprezentantul organizatorilor mai spune că „nu am intervenit niciodată în actul artistic, deoarece credem în libertatea de exprimare. Fiecare artist își asumă mesajele si este responsabil de conținutul pe care îl livrează”.

În plus, acesta completează că persoanele deranjate de mesajele din timpul acestui concert au avut „posibilitatea de a alege oricare din celelalte scene, cu genuri muzicale diferite”.

În ceea ce privește publicul care a venit să asculte melodii cu astfel de mesaje, Chereji și-a exprimat speranța că, odată încheiat concertul respectiv, ei vor fi expuși la alte genuri muzicale.

„Expunerea este în ambele sensuri, acești tineri vin în festival pentru un gen muzical sau pentru un artist, dar au ocazia să descopere zeci de artiști din alte genuri muzicale”, afirmă directorul de comunicare al festivalului.

Într-o intervenție la RTV, luni seară, Gheboasă a declarat că „poate n-au fost cele mai bune versuri, dar eu nu sunt la festival să educ copii”.

„Un om căruia îi este frică că copilul lui n-o să mai fie educat și că-i stric eu educația este un părinte care nu are grijă de copilul lui cum trebuie, pentru că eu nu sunt să educ copiii”, a spus el.

Tinerii și fenomenul trapanelelor

„Muzica promovată de Gheboasă, din punctul meu de vedere, este slabă calitativ, cu un mesaj de 50 de bani, nici măcar de 2 lei. Adică ar trebui să te plătească ei să asculți muzica, dar nu pot să nu văd că muzica lor are succes”, spune sociologul Gelu Duminică.

Deși menționează că Gheboasă a apărut pe o scenă secundară, el adaugă că „a neglija curentul de trap-manele în România este total greșit”.

„Din momentul în care promotorii acestui gen muzical au zeci de milioane de vizualizări înseamnă că există o piață pentru ei”, mai spune sociologul.

Potrivit lui Gelu Duminică, „ceea ce trebuie să chestionăm în momentul de față nu este artistul”, ci nivelul de educație din societate.

„Nu mă interesează cum îl cheamă, nu mă interesează identitatea lui etnică, sexuală, religioasă. Eu vorbesc de actul artistic și de public”, mai spune profesorul asociat al Facultății de Sociologie de la Universitatea București.

„Dacă actul artistic ar fi fost întâmpinat de huiduieli, foarte probabil ca el să nu mai fi cântat a doua oară. Dacă videoclipul lui nu ar fi avut 20 de milioane de vizualizări, foarte probabil ca artistul respectiv să fi fost descurajat să mai producă o melodie cu astfel de mesaj”, este de părere Gelu Duminică.

El mai aduce în sprijinul argumentului său educația primită de acești tineri de la părinții lor.

„Ca părinte, unde responsabilitatea ta în povestea asta? Care-s valorile pe care tu le dai copiilor tăi, astfel încât ei fie să nu consume genul ăsta muzical? Problema nu e că muzica asta există, ci că muzica asta e generatoare de succes, care este dat de public, nu e dat de cântăcios”, mai spune sociologul.

„Sigur că e mai ușor să dăm în oameni precum Gheboasă”

La rândul său, profesorul universitar Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, spune pentru Europa Liberă că un astfel de concert poate fi considerat ca fiind reușit în funcție de câți oameni influențează.

„Dacă suntem mirați că prea mulți oameni, mai ales tineri, rezonează la mesaje cultural-valorice care nu sunt prosociale, așa cum sunt definite acestea de majoritate sau de un model cultural ideal, să ne educăm copiii mai bine, astfel încât să nu rezoneze la acestea”, subliniază Daniel David, președintele Asociației Psihologilor din România.

Expertul menționează că, în lipsa unei educații în această direcție, societatea trebuie să fie atentă să acționeze „pentru reducerea ipocriziei prin discrepanța de care vorbeam mai sus: să nu asumăm public-social ceea ce nu suntem sau ceea ce nu încercăm măcar să fim cultural-valoric la nivel personal”.

„Iată, monștrii ies la suprafață la prima chemare. Paradoxul potențial este că ne dăm seama de acest diagnostic problematic, lucru bun, doar într-un context problematic, fapt care ne face să ne întrebăm dacă doar contextul mai este atunci problematic?”, argumentează rectorul UBB.

În schimb, sociologul Gelu Duminică afirmă că mesaje obscene precum cele din melodiile acestui „cântăcios” au existat dintotdeauna în muzica românească.

„Sunt scrieri despre sălașele de lăutari robi, care erau plătite de deținătorii lor să meargă în fața dușmanului lor și să cânte numai înjurături împotriva ăluia”, spune Gelu Duminică, pentru Europa Liberă.

„Dacă omul are 20 de milioane de vizualizări, scoate și a doua melodie? O scoate! Marea problemă nu e cu cântăciosul, este una și cu el și vorbim de responsabilitate individuală, dar marea problemă e cu societatea care achiesează la astfel de valori și comportamente”, își explică sociologul declarațiile făcute public până acum.

„Hai să ne uităm la valorile pe care le avem în societate, la modul în care ne educăm copiii, la ce valori dăm în familie copiilor noștri. Noi petrecem din ce în ce mai puțin timp lângă el și e logic că mediul de socializare secundar îl influențează din ce în ce mai mult pe copil”, mai argumentează sociologul.

„Din dorința de a fi acceptat, din dorința de apartenență la grup, copilul consumă ceea ce consumă grupul lui. Adică noi trebuie să ne uităm de fapt că principala cauză pentru care se consumă astfel de chestii suntem noi. Sigur că e mai ușor să dăm în oameni precum Gheboasă”, afirmă Gelu Duminică.

Gheboasă vs. Irina Loghin

Gelu Duminică oferă, ca exemplu personal, o întrebare primită după ce și-a exprimat public ideile: dacă își lasă fiica să asculte acest gen muzical care a luat amploare în România în ultimii ani.

„Eu nu pot să-i impun ce muzică să asculte. Sper însă ca prin valorile pe care i le dau să aibă un comportament de consum muzical care să nu glorifice găoaza”, spune sociologul.

„Problema nu este omul Gheboasă. Au fost 30 de ani de promotori ai mesajului ăsta pe scenă. Problema sunt mesajele din genul muzical. Uitați-vă la Irina Login, la cântecele domniei sale cu prostii. Doamna cântecului popular românesc! Nu e o problemă cu artista.

Repet, artista a livrat ceea ce publicul și-a dorit, la nunți, la petreceri. Oamenii erau plătiți să cânte astfel de melodii. Hai să luăm poetul național al românilor Mihai Eminescu. Hai să luăm povestea poveștilor a lui Creangă. Astea au existat dintotdeauna în spațiul românesc”, mai spune el.

„Ele au existat dintotdeauna și vor exista dintotdeauna, pentru că aici e o mare dezbatere între libertatea de exprimare, libertatea în artă versus promovarea unor mesaje imorale, neconforme. E o mare dezbatere pentru care n-am o opinie fermă, nici de o parte, nici de alta. Am argumente mai degrabă și pentru una, și pentru alta”, spune Duminică.

„De gustibus non est disputandum. Nu te cerți pe gusturi. Să nu ne oripilăm mai mult decât e cazul”, completează el.

Profesorul Daniel David spune că în funcție de aceste gusturi muzicale oamenii vor fi mai mult sau mai puțin acceptați în diverse medii sociale și că „vor fi mai mulțumiți sau fericiți când nu există discrepanță”.

„Unele dintre aceste persoane încearcă să-și folosească acest profil cultural-valoric și într-un demers artistic. Este dreptul lor, dacă nu intră în opoziție cu legislația existentă”, mai spune psihologul Daniel David, care atrage atenția deopotrivă că „nu ne oprește nimeni să ne protejăm mai mult prin legislație de mesaje antisociale publice”.