Intervenția ministrului Cristian Ghinea vine după ce în presă au apărut documente „pe surse” referitoare la o serie de clarificări pe care Comisia Europeană le-a cerut României pe marginea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Ghinea spune că aceste clarificări au fost discutate în cadru instituțional, zilele trecute, cu reprezentanți ai ministerelor și ai Comisiei, și că „cineva” a făcut poze la proiecția documentelor de pe un videoproiector și „le-a trimis la PSD, care le-a trimis la presă”.
Atacul lui Ghinea vine în contextul în care lideri social-democrați au transmis public că proiectul României ar fi fost respins de Comisia Europeană. Informația a fost negată de un purtător de cuvânt al CE, într-un răspuns oferit Europei Libere.
Cristian Ghinea arată că evaluarea PNRR nici măcar nu a început, procesul urmând să fie gata în toamnă. Până atunci, obiecțiuni similare celor care au apărut acum în presă ar putea să mai apară, e de părere ministrul, care cataloghează aceste clarificări ca fiind „normale”.
Punctul de vedere al CE pe acest subiect
Comisia Europeană: Informațiile conform cărora Comisia a respins planul românesc nu sunt corecte
De regulă, nu comentăm documentele „pe surse”.
• Comisia a primit planul de recuperare și reziliență al României și a început evaluarea aprofundată a planului. Acest proces este în desfășurare, astfel încât informațiile conform cărora Comisia a respins planul românesc nu sunt corecte.
• Pe întreaga perioadă de evaluare, Comisia este în contact permanent cu toate statele membre, inclusiv România, cu privire la conținutul planurilor lor de recuperare și reziliență.
• Aceste schimburi sunt o parte complet normală și așteptată a procedurii de evaluare, astfel cum se prevede în Regulamentul RRF [articolul 19.1].
• Scopul este de a clarifica orice întrebări care apar, de exemplu prin solicitarea de informații suplimentare.
• În timp ce întreprindem evaluarea planurilor pe care le-am primit, nu vom putea să comentăm măsuri individuale sau să oferim o evaluare preliminară.
• Evaluarea noastră va fi publicată ca o propunere de decizie de punere în aplicare a consiliului, însoțită de un document de lucru al personalului care explică opiniile Comisiei asupra planului.
• România a solicitat prelungirea perioadei de evaluare, cu care am fost de acord.
Ghinea promite demisia în cazul respingerii PNRR
Europa Liberă: Domnule Ghinea, astăzi au apărut în presă mai multe critici la adresa PNRR. Despre ce este vorba mai exact?
„Criticile sunt de la PSD. Observațiile Comisiei Europene sunt clarificări cerute pentru procedura de 'costing', despre care am tot spus că e destul de complicată, spre deosebire de fondurile europene clasice, unde statul membru și comisia își stabilesc de la început niște obiective și niște alocări de bani. Apoi, proiectele sunt dezvoltate de cei care le propun, de autorități, sau firme sau ONG-uri. La PNRR totul se aplică înainte.
Este un proces unic, care se face pentru prima oară și pentru comisie și pentru statul membru. Evident că, dacă la proiect structurale de câteva zeci de milioane ni se cer foarte multe clarificări, era normal să ni se ceară clarificări la un proiect de țară de 29 de miliarde.
Your browser doesn’t support HTML5
Cristian Ghinea, despre clarificările cerute României pe marginea PNRR
Nu e nimic deosebit, și în celelalte state membre s-a cerut la fel și, mai mult dacă vă uitați pe text, punctul 7 e clarificat. De exemplu: la electrificarea căilor ferate era o întrebare deorece aici costul pare mai mare decât costurile propuse de România în proiecte europene anterioare. O întrebare legitimă, doar că în acest caz noi am spus că am inclus acolo și valoarea echipamentelor, nu numai a infrastructurii. Iată, o întrebare legitimă, o clarificare rezolvată."
Europa Liberă: Au apărut de asemenea discuții legate de metroul de la Cluj
„Asta nu înseamnă că cineva a greșit, atenție. Sunt, pur și simplu, clarificări normale. Că PSD-ul se uită ca maimuța la algoritm la un dialog tehnic, e problema PSD-ului. Pur și simplu este parte din dialogul acestui ministerul cu Comisia Europeană, care se întâmplă și în vechi proiectele europene. Fiind, pur și simplu, o cantitate enormă de date și de informații, era normal să vină și aceste clarificări.
Am organizat întâlniri între ministerele de linie și DG-urile Comisiei pe fiecare sector, în zilele anterioare. Au participat zeci de funcționari la aceste întâlniri, unde am pus pe ecrane de videoconferință acele observații ale comisiei și am spus, am avut și întâlniri anterioare cu ministerele: cum răspunde la asta. Cineva a făcut poze la ecran și le-a trimis la PSD, care le-a trimis la presă. Ăsta este marele mister al acestor documente. Penibil pentru PSD. Atenție, aceste clarificări fac parte din pregătirea evaluării, deci evaluarea PNRR abia începe și PSD anunță a patra oară că a fost respins.
Și ca să terminăm cu acest bâlci, cu această comedie, i-aș propune lui Marcel Ciolacu următorul pariu: domnule, dacă PNRR va fi respins de către Comisia European, eu îmi dau demisia. Însă, dacă PNRR va fi aprobat, îți dau tu demisia din funcția de președinte al PSD. Este absolut penibil, strigător la cer modul în care PSD folosește dialogul tehnic purtat cu Comisia. Să spui a patra oară că ceva ce nu a fost evaluat e deja respins este penibil după orice standard de comportament politic".
Europa Liberă: Pe lângă disputa politică, pe oameni îi interesează dacă pierd sau nu bani.
„România nu pierde bani. De asta am și spus, 30 septembrie este termenul pe care eu i-l dau lui Marcel Ciolacu ca ori eu, ori el să își dea demisia. Până atunci, Comisia Europeană va fi evaluat PNRR-ul și vom ști acest răspuns. Haideți să fim bărbați politic și să discutăm cu demisia pe masă".
Europa Liberă: Tot din zona de costuri a PNRR s-a discutat foarte mult că multe proiecte au avut estimări de cost prețuri date de platforma de cumpărături Emag. Apar astfel de informații în draftul trimis de România Comisiei Europene ?
„Asta este o prostie. Pur și simplu s-au făcut cercetări pe piață de către ministere ca să poți să evaluezi. Dacă cineva s-a uitat pe site-uri publice, ceea ce este absolut legitim, ca să faci o procedură de costing. La fel și fenomenul „Toshiba”, că PSD-ul văzut că s-a scris pe un calculator Toshiba documentul și a spus că firma Toshiba a scris PNRR-ul. Haideți să ieșim din zona asta a penibilului".
Europa Liberă: Ramele de metro de la Cluj, e sau nu o problemă cu ele?
„Au fost foarte multe întrebări legitime. Dacă au fost întrebări legate de cum s-au calculat acele costuri le vom explica. Pe fezabilitate, pe proiecte similare în alte țări. Toate aceste întrebări sunt ușor de clarificat."
Clarificările cerute României de Comisia Europeană
Printre clarificările cerute de Comisia Europeană, potrivit Economedia, se numără:
- La subcapitolele Cadastrul Apei și echiparea ANAR (Administrația Națională Apele Române) cu stații de monitorizare, Comisia Europeană reclamă faptul că nu a fost furnizată metologia de realizare a costurilor
- La subcapitolul Împăduriri, Comisia Europeană reclamă lipsa metodologiei de calculare a costului final
- La subcapitolele legate de ecologizarea Deltei Dunării și implementarea unui sistem pentru sturionii sălbatici, Comisia cere sursa studiilor care au stat la baza estimării de cost a proiectelor respective
- La subcapitolul legat de căile ferate, Comisia Europeană are mai multe observații:
– diferențe între sumele prevăzute pentru unul și același proiect, așa cum apar în tabele diferite
– costuri ”anormal de mari” pentru refacerea liniilor Cluj – Bihor și Arad – Timișoara – Caransebeș
- La subcapitolul infrastructură rutieră, Comisia Europeană cere mai multe detalii despre costurile necesare pentru sistemul de taxare și cere defalcarea costurilor pentru fiecare din cele 129 de ”puncte negre” – zone cu frecvente accidente auto, pentru a putea evalua mai bine proiectul
- La subcapitolul metrou, Comisia arată că ”nu e clar dacă cele 30 de garnituri de tren sunt incluse în bugetul de 600 de milioane de euro cerut”. De asemenea, Comisia întreabă România dacă acestea vor putea fi achiziționate până în 2026, anul în care trebuie finalizate toate proiectele din PNRR.
- La subcapitolul Reabilitarea clădirilor rezidențiale, Comisia Europeană arată că ”Prezentarea costurilor pentru investiție este confuză”
- Fondul local pentru tranziția verde și digitală: Comisia arată că ”Justificarea costurilor e insuficientă sau lipsește” și cere costurile defalcate pe fiecare sub-unitate de investiții: mobilitate urbană, digital.
- Turism și cultură: Comisia arată că ”Justificarea costurilor e insuficientă sau lipsește”
- Sănătate – subcapitolul infrastructură spitalicească nouă: Comisia arată inadvertențe între costurile dintr-un fișier Excel și cele dintr-un fișier Word. Astfel, totalul prevăzut într-o parte este de 570 milioane de euro, iar în altă variantă este 517 milioane euro
- Infrastructură socială – Informațiile furnizate nu includ o metodologie detaliată și verificabilă
- Întărirea dialogului social: Nu există nici o justificare pentru costuri
- Subcapitolul Eficientizarea achizițiilor publice: Nu au fost furnizate documente justificative. Costurile detaliate pentru componenta de profesionalizare au fost furnizate, dar nu și o explicație validă pentru acihizițiile centralizate la nivel regional
- Capitolul România educată: Pentru a ține mai bine socoteala costurilor, vă rugăm să inserați costuri pe fiecare investiție, nu să amestecați toate investițiile la un loc. Numele date unor investiții sunt lipsite de acuratețe, vă rugăm să le îmbunătățiți
- La construcția de creșe, Comisia Europeană arată că tabelul cu costuri citează studii existente, fără a le indica însă.
- De asemenea, Comisia Europeană arată că există un cost ”neclar” de 100.000 milioane euro legat de subcapitolul ”reducerea abandonului școlar”
- La subcapitolul ”Școli verzi”, Comisia arată că justificarea costului e bazată pe cercetări de piață, deși ar trebui utilizat costul național standard sau costurilor altor proiecte europene
- La subcapitolul ”echiparea laboratoarelor școlare”, Comisia atenționează că există diferențe între calcule (707 milioane euro vs 711 milioane euro).
- Și la alte subcapitole din ”România educată” sunt evidențiate fie lipsa standardelor de cost, fie lipsa de justificare a cheltuielilor.
- La capitolul Managementul apei, Comisia arată că sunt folosite mai multe rate de schimb leu-euro, iar valorile calculate diferă de cele reale.